„În ultimele săptămâni, am parcurs câteva etape. Iranul a renunțat la unele cereri care nu aveau nimic de-a face cu JCPOA. Dar ultimul răspuns ne duce înapoi”, a spus el, insistând că Statele Unite nu sunt pregătite să facă compromisuri cu privire la exigențele lor.

Antony Blinken a precizat că Statele Unite vor semna un acord doar dacă este bun pentru securitatea națională.

Uniunea Europeană a prezentat pe 8 august ceea ce a numit un „text final” pentru restabilirea acordului istoric din 2015, din care SUA s-au retras în timpul administrației Trump.

Pe 16 august, Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană și a anunțat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacționează cu „realism și flexibilitate”.

Conform noii propuneri, Iranul va beneficia de o diminuare a sancțiunilor și ar putea să vândă din nou petrolul în schimbul unor restricții stricte asupra programului său nuclear. Iranul și Statele Unite au răspuns propunând o serie de modificări.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Teheranul a cerut recent din nou închiderea unei investigații a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) privind urmele de uraniu îmbogățit găsite la trei situri nedeclarate, ceea ce directorul general al Agenției, Rafael Grossi, refuză.

Pe de altă parte, Washingtonul a impus vineri noi sancțiuni Iranului, au consemnat Reuters și AFP. De acestea sunt vizați Ministerul informațiilor și securității și ministrul acestuia, Esmail Khatib, acuzați de legături cu un atac cibernetic din iulie din Albania și de angajarea în activități informatice îndreptate împotriva SUA și a aliaților lor.

„Nu vom tolera agresivitatea crescândă a Iranului, care ia drept țintă SUA și pe aliații lor”, a declarat subsecretarul Trezoreriei, Brian Nelson, într-un comunicat în care a anunțat sancțiunile.