Acordul consolidează profilul României de stat promotor al stabilității regionale în contextul mai amplu al situației de securitate din regiune.
La finalul lunii mai, în cadrul Senatului, ca for decizional, acordul tehnico-militar dintre România și Ucraina a fost adoptat cu 112 de voturi "pentru", 13 voturi "împotrivă" și 4 abțineri.
Potrivit raportului întocmit în comisiile de specialitate, principalele prevederi ale Acordului vizează: achiziția de armament și de tehnică militară în cadrul proiectelor comune și producția de armament și de tehnică militară, reparația și modernizarea armamentului, precum și vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producția lor; înființarea Comisiei Mixte Româno - Ucrainene de Cooperare Tehnico-Militară în scopul aplicării prevederilor Acordului; protecția informațiilor clasificate; neafectarea drepturilor și obligațiilor Părților decurgând din alte acorduri internaționale.
Rămâne de văzut în ceea ce privește achizițiile ce armament și tehnică militară va viza acest acord și ce produse militare vor produce industriile celor două state. Cu siguranță următoarea perioadă ne va oferi și răspunsurile.
Războiul din Ucraina
Războiul în estul Ucrainei, soldat cu peste 14.000 de morți de la declanșarea sa, a început la scurt timp după fuga în Rusia a președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici și sosirea la putere la Kiev a forțelor pro-occidentale.
În tot acest climat, Moscova a anexat ilegal în 2014 peninsula ucraineană Crimeea și, deși există numeroase dovezi cu privire la implicarea Rusiei în războiul din Ucraina, atât economic cât și militar, Kremlinul neagă acest lucru.
Tensiunile dintre Ucraina și Federația Rusă din ultimele luni reprezintă cel mai tensionat moment al conflictului, din 2014 încoace.