În opinia politologului, Moldova s-a angajat să armonizeze legislația cu 4 acte normative europene în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv crearea unei rețele de supraveghere epidemiologică. Dar, conform angajamentelor actuale, implementarea acestora poate avea loc doar după anul 2023.

Dionis Cenușa consideră că trei prevederi ale Acordului sunt esențiale în contextul COVID-19: 1) „sporirea capacității de pregătire pentru amenințări și urgențe la adresa sănătății publice”; 2) integrarea Moldovei în rețelele UE din domeniul sănătății; și “îmbunătățirea progresivă” a relațiilor între Moldova și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

Potrivit lui, doar punctul trei se regăsește în Agenda de Asociere pentru 2017-2019, care stabilește acțiunile prioritare pe agenda reformelor.

Politologul recomandă ca, reieșind din defectele de guvernanță ale Moldovei evidențiate de criza COVID Moldova și UE să includă în Agenda de asociere 2020-2022 referințe la transpunerea urgentă a aquis-ului european cu privire la supravegherea bolilor transmisibile.

Totodată, Dionis Cenușa menționează că UE ar putea oferi sprijin tehnic-financiar eforturilor de cartografierea (mapping) a instituțiilor de sănătate europene, dar și ulterioara aderare graduală a Moldovei la instituțiile care în mod eficace gestionează criza COVID.

De asemenea, politologul opinează că este crucială elaborarea unei “foi de parcurs” pentru concretizarea relațiilor cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care este o instituție cu expertiză și capacități tehnice. De serviciile acesteia beneficiază, în calitate de observatori, statele Spațiului Economic European (3 țări) și unele state candidate - Balcanii de Vest (Muntenegru) și Turcia.

Eforturile comune ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei trebuie să completeze demersul de integrare europeană cu solicitări de cooperare aprofundată în domeniul sănătății publice, concluzionează politologul.