Consiliul Superior al Magistraturii a eșuat în a investiga și aplica sancțiuni disciplinare judecătorilor care au examinat cauze legate de așa-numitul dosar „Laundromat”, este de părere Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova. În opinia expertului, acesta ar fi unul dintre motivele pentru care societatea nu ar putea să aibă prea mari așteptări în evoluția acestui dosar.

„Niciun judecător nu a fost sancționat și nici CSM, și nici inspecția judiciară nu au găsit o problemă cu judecătorii care au examinat niște dosare în baza unor documente fotocopii, care nu au fost autentificate și cu încălcarea altor proceduri. A doua chestiune e că procurorii și-au schimbat învinuirea în privința mai multor judecători, în măsura în care, de facto, li s-a atenuat din eventuala pedeapsă, dar și termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere a expirat. Cert este ca noi, societatea civilă, trebuie să urmărim cazul celor 17 judecători, care au comis mai mult sau mai puțin aceleași fapte în legătura cu Laundromatul, prin sistemul judecătoresc din RM. Este dubios cum ajung unii să fie condamnați, chiar în lipsa unei sentințe de executare, iar alții să fie achitați. Aici este punctul crucial și de testare al justiției din Republica Moldova să vedem în ce măsură hotărârile sunt consistente, pentru a pedepsi persoanele care au comis infracțiuni în legătură cu Spălătoria rusească.

Și președinta Comisiei de anchetă privind Laundromatul, deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, remarcă mai multe neclarități în acest proces și face referire în primul rând la „dispariția” unui capăt de acuzare în dosarul judecătorilor implicați în spălătoria de bani rusească.

„Acestor judecători li s-a scos capătul de acuzare ”spălarea banilor”, probabil din motivul invocat până acum: că nu s-a demonstrat proveniența ilicită a acestor fonduri sau bani cu proveniență din Federația Rusă. Într-un răspuns al Procuraturii Generale se constată că în Federația Rusă există deschis un dosar penal și aceste persoane sunt anchetate pentru ”apartenență la grupări criminale” și ”spălări de bani”. Ceea ce înseamnă că Procuratura Republicii Moldova nu mai poate invoca predicat lipsa infracțiunii. Deși în privința acestor judecători au fost pornite cauze penale pe două capete de acuzare, noi vrem să înțelegem cum s-a pierdut pe drum acest capăt de acuzare. Cu cât mai mult se vor tergiversa dosarele de rezonanța, cu atât mai mare va fi neîncrederea în instituțiile statului” .

Judecătoria Chișinău l-a achitat, la 2 martie, pe fostul judecător Ghenadie Bîrnaz, implicat în dosarul Laundromat, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii de care a fost acuzat, adică pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri ilegale. Anterior, alți doi judecători au fost găsiți vinovați de pronunțarea cu bună-știință a unei încheieri ilegale, însă au fost eliberați de răspundere penală, pentru că a fost depășit termenul de prescripție. Iar anul trecut, mai mulți judecători cu implicații în acest dosar au fost restabiliți în funcții de CSM.

Amintim că în „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova care au emis ordonanțe în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Experții spun că acești bani au fost folosiți de Rusia pentru a compromite regimurile democratice occidentale.