Japonia nu a instituit un blocaj național, dar a emis stare de urgență în aprilie, ceea ce a afectat lanțurile de aprovizionare și companiile.

Scăderea de 3,4% a produsului intern (PIB) în creștere în primele trei luni ale anului 2020 vine după o scădere de 6,4% în ultimul trimestru al anului 2019, situație definită drept recesiune tehnică.

Consumatorii au fost afectați de impactul coronavirusului dar și de o majorare a impozitului pe vânzări la 10%, de la 8% în octombrie.

În timp ce Japonia a ridicat starea de urgență în 39 din cele 47 de prefecturi ale sale, perspectivele economice pentru trimestrul actual sunt la fel de sumbre.

Guvernul japonez a anunțat deja un pachet record pentru stimularea economiei în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, iar Banca Japoniei și-a extins măsurile de stimulare pentru a doua lună consecutivă în aprilie, scrie Mediafax. Primul ministru Shinzo Abe a promis o rectificare bugetară la sfârșitul acestei luni.

Japonia se confruntă cu o provocare unică, întrucât economia sa a rămas în stagnare de zeci de ani, în comparație cu economiile mai dinamice ale rivalilor din SUA și China.

Japonia a avut peste 16.000 de cazuri de coronavirus confirmate și aproximativ 740 de decese.

Economiștii apreciază că economia Japoniei va scădea cu 22% în acest trimestru curent, iar cea din SUA s-ar putea contracta cu mai mult de 25%.