Scopul lor este să se implice mai activ în colaborarea cu autoritățile și în dezvoltarea țării, precum și să militeze pentru drepturile lor, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat al UN Women Moldova, printre prioritățile identificate de Mișcarea Femeilor Migrante sunt transferarea pensiilor, recunoașterea diplomelor de studii, integrarea mai ușoară a copiilor reveniți de peste hotare în școlile din Moldova.

Zadic Alisa a muncit patru ani în Italia și când a rămas însărcinată a decis să se întoarcă în Moldova. „Dacă vrei, dacă lupți, poți trăi bine și aici”, spune femeia. Mișcarea Femeilor Migrante, în opinia sa, este una care oferă impuls femeilor să lupte pentru drepturile sale, „în viitor, voi continua să mă implic în acțiunile mișcării”.

Președinta Mișcării Femeilor Migrante, Nicoleta Apostol, spune că mereu a crezut că femeile au potențial de a schimba lumea, mai ales femeile care vin cu experiență, cunoștințe din afară. „Și femeile care se susțin una pe alta pot foarte bine conlucra”, este de părere Nicoleta Apostol.

Crearea Mișcării Femeilor Migrante a fost facilitată în cadrul proiectului „Promovarea și protejarea drepturilor femeilor lucrătoare migrante”, implementat de UN Women în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Biroul pentru Relații cu Diaspora.

„Migrația și dezvoltarea sunt interdependente. Migranții pot contribui și contribuie la dezvoltarea țării. Eu mă bucur că prin acest proiect s-a reușit sa se promoveze modelul pozitiv al migrației și femeile care au deschis afaceri și au reușit să susțină familia și comunitatea”, a notat Anastasia Oceretnîi, viceministra muncii, protecției sociale și familiei.

Ulziisuren Jamsran, reprezentanta de țară a UN Women a menționat că organizația pe care o reprezintă va continua parteneriatele stabilite în cadrul acestui proiect și va continua să susțină femeile migrante și promovarea drepturile lor.

„Promovarea și protejarea drepturilor femeilor lucrătoare migrante" este un proiect internațional implementat de UN Women și alți parteneri și finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul s-a desfășurat în trei țări: Mexic, Filipine și Moldova.

Conform statisticilor, majoritatea migranților din Moldova sunt femei. Ele contribuie anual cu peste 700 de mii de euro, ceea ce reprezintă 10% din Produsul Intern Brut.