Două treimi dintre respondenți susțin că își văd viitorul în componența Federației Ruse și tot atâția mai cred că Republica Moldova ar trebui să fie un stat federativ, iar Găgăuzia și Transnistria – să devină subiecți ai Federației.

Potrivit sondajului, peste 84% dintre respondenți s-au declarat favorabili Uniunii Eurasiatice și doar 3,6 la sută s-au pronunțat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp doar 20 la sută dintre cei chestionați consideră că Republica Moldova ar trebui să rămână un stat unitar.

O treime dintre participanții la sondaj au declarat că susțin ideea creării unei noi structuri, „Republica Bugeac”, care ar uni găgăuzii și bulgarii din Republica Moldova și regiunea Odessa din Ucraina, cu alipirea ei ulterioară la Federația Rusă.

70% dintre respondenți au menționat că Republica Moldova și-a pierdut o parte din suveranitate semnând Acordul de Asociere și liber schimb cu UE, solicitând denunțarea acestuia.

Mai mult de jumătate din cei chestionați susțin că au încredere în autoritățile Federației Ruse, iar 11% în cele de la Ankara. Și doar mai puțin de jumătate de procent din cei intervievați au o părere bună despre Uniunea Europeană, România, SUA, OSCE și NATO.

Potrivit autorilor sondajului, situația se explică în mare parte prin lipsa unei politici clare a autorităților centrale de la Chișinău privind viitorul Republicii Moldova.

Peste 90% din participanții la sondaj au declarat că preferă să se informeze din presa de limbă rusă, și doar 2% din cea de limbă română. În același timp aproape jumătate susțin că au încredere totală în presa de la Moscova, iar 4% în cea de la Chișinău, și tot atâțea în presa de la Tiraspol.

60% dintre respondenți au declarat că nu văd un viitor pentru copii și nepoții lor în Republica Moldova, iar 80% dintre aceștia au menționat că și-ar dori să trăiască în Federația Rusă.

Datele sondajului mai arată că 47 la sută dintre locuitorii regiunii nu cunosc deloc limba română. Circa jumătate dintre ei vorbesc exclusiv limba rusă, chiar și în interiorul familiei, și doar 3% dintre ei folosesc limba română ca metodă de comunicare. 

Mai mult de jumătate din respondenți vor că împuternicirile autonomiei să fie extinse, iar în Parlamentul de la Chișinău să le fie alocate cote pe criterii etnice. 

Sondajul sociologic în cadrul proiectului "Moldova între Est și Vest: viziunea din Găgăuzia și Taraclia" a fost realizat pe un eșantion de 701 persoane și are o marjă de eroare de 4%.