Conform acestui studiu, o cantitate estimată la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipită de retaileri sau consumatori la nivel global, adică aproximativ 40% din producție. Este vorba de o cifră aproape dublă față de o estimare anterioară care vorbea de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, în condițiile în care fermele din țările bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute decât se credea inițial.

De mai mulți ani cercetătorii încearcă să pună laolaltă datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modificărilor climatice, este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute de la fermă și până la farfurie a fost efectuată în 2011 de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), conform căreia aproximativ 33% producția mondială de alimente este risipită.

„Cel mai probabil, problema este mai gravă decât credem. Știm de mai mulți ani că risipa și pierderile de alimente reprezintă o problemă uriașă care nu poate fi ignorată și la rândul său ar putea reduce impactul sistemelor alimentare asupra naturii și climei”, a declarat Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentară la WWF.

Noul raport publicat miercuri, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor. La acestea se adaugă alte 931 milioane de tone de alimente risipite la nivelul retailerilor și consumatorilor, cum a estimat la începutul acestui an Programul Națiunilor Unite pentru Mediu.

Însă, contrar presupunerilor anterioare conform cărora pierderea de alimente la nivelul fermelor este în principal o problemă pentru regiunile sărace, raportul WWF și Tesco arată că, dimpotrivă, țările cu venituri mari și medii din Europa, America de Nord și Asia industrializată sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial până la momentul recoltării.

Autorii raportului cer guvernelor și companiilor alimentare să adopte măsuri țintite pentru reducerea problemei risipei alimentare. Conform acestei abordări, companiile stabilesc ținte pentru reducerea risipei alimentare, măsoară și raportează surplusul și risipa și adoptă măsuri în operațiunile lor de la furnizori și până la consumatori.

Până acum doar 11 din cele 192 de planuri naționale climatice, convenite în cadrul acordului de la Paris, menționează pierderile și risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri aparțin unor state africane care au decis să abordeze problema pierderilor de alimente post-recoltare.