Numai la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, magistratul Oleg Melniciuc a pronunțat 27 de hotărâri pe astfel de cauze. Ceea ce înseamnă că 27 de judecători și procurori au devenit avocați, scrie bizlaw.md.

Magistrații au recunoscut ca ilegal refuzul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind admiterea unor judecători și procurori în profesia de avocat. Astfel, hotărârile au fost anulate, iar Comisia a fost obligată să admită reclamanții în avocatură.

Într-o hotărâre, pronunțată de magistratul Oleg Melniciuc pe un astfel de caz, se menționează că, conform prevederilor Legii cu privire la avocatură, se identifică două etape pentru exercitarea profesiei de avocat, și anume: admiterea în profesia de avocat și eliberarea propriu-zisă a licenței de avocat.

Instanța reține că, la etapa solicitării accederii în profesia de avocat, dreptul de a exercita activitatea de avocat nu este încă obținut. Respectiv, dreptul de a fi angajat în câmpul muncii nu urmează a fi apreciat ca o incompatibilitate în sensul art. 11 din Legea cu privire la avocatură. Profesia de avocat este compatibilă cu orice funcție retribuită la etapa adresării sau depunerii cererii de admitere în profesia de avocat. În caz contrar, ar putea fi încălcat dreptul la muncă și protecția muncii.

Totodată, instanța reiterează și faptul că profesia de avocat este incompatibilă cu orice funcție retribuită, cu excepția celei didactice și științifice, dar această incompatibilitate survine numai în momentul în care respectivul candidat obține dreptul propriu-zis de a exercita activitatea de avocat prin obținerea licenței, depunerea jurărmântului și înregistrarea unei forme de organizare a activității de avocat. La etapa admiterii în profesia de avocat nu există încă certitudinea posibilității reale de a exercita această profesie, ci numai la etapa licențierii propriu-zise apare acest drept, adică atunci când urmează îndeplinirea obligatorie a altor condiții.

Mai mult, în hotărârea instanței se precizează și faptul că ”în termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat”, prevăzut de Legea cu privire la avocatură, nu urmează a fi interpretat în sens restrictiv. Or, Ministerul Justiției, fiind organul abilitat să elibereze licența pentru exercitarea profesiei de avocat, este în drept să nu o elibereze sau să o retragă, în situația în care se constată că solicitantul cererii de eliberare a licenței desfășoară vreo activitate retribuită incompatibilă cu acest statut.

Totodată, instanța reține că, chiar și în cazul în care solicitantul accederii în profesia de avocat, la etapa solicitării și eliberării ulterioare a licenței de avocat, este angajat în câmpul muncii, nedemisionând din funcție, faptul respectiv nu urmează a fi apreciat ca o incompatibilitate. Ultimul urmează să opteze între suspendarea licenței și altă funcție, având posibilitatea de a alege activitatea în care dorește să profeseze în continuare.

Precizăm că, numai anul trecut, Comisia de licențiere a Uniunii Avocaților a recepționat 136 de cereri de la procurori și magistrați, care au intenționat să îmbrace roba de avocat. Dar, au primit licența doar jumătate dintre aceștia, adică 70 de persoane.

Amintim că, anul trecut, Uniunea Avocaților a interzis Comisiei de licențiere să mai admită în profesia de avocat magistrați și procurori care se află încă în funcții, însă reacția Comisiei a fost virulentă. Membrii acesteia au trimis Consiliului o cerere prealabilă în care au anunțat că intenționează să acționeze în judecată structura și au acuzat membrii Consiliului de ”lipsa cunoștințelor elementare în drept”. Mai mult, UAM a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunțe în cazul licențelor acordate judecătorilor și procurorilor, care încă sunt în funcții.