„Onorăm pentru al 27-lea an memoria tuturor victimelor și a tuturor celor încă dispăruți în urma genocidului de la Srebrenica. Le suntem alături, îndurerați, rudelor și prietenilor lor care au supraviețuit genocidului. Cu toate acestea, nici astăzi nu putem considera că pacea este de la sine înțeleasă. Agresiunea nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a readus un război brutal pe continentul nostru. Uciderile în masă și crimele de război pe care le vedem în Ucraina ne readuc în minte amintiri vii ale celor la care am asistat în războiul din Balcanii de Vest în anii 1990. Mai mult ca oricând, este de datoria noastră să ne amintim genocidul de la Srebrenica, ca parte a istoriei noastre europene comune. Pe măsură ce vedem cum securitatea și stabilitatea Europei și ordinea internațională bazată pe reguli sunt profund zdruncinate, ni se reamintește necesitatea de a lua atitudine pentru a apăra pacea, demnitatea umană și valorile universale. Europa nu a uitat ce s-a întâmplat la Srebrenica și nici propria noastră responsabilitate pentru că nu am fost capabili să prevenim și să oprim genocidul. În Srebrenica, Europa a eșuat și ne confruntăm cu rușinea noastră.”, au transmis cel doi înalți oficiali ai UE, potrivit Calea Europeană.

În acest context, șeful diplomației UE și comisarul european pentru vecinătate și politica de extindere au afirmat că își doresc să vadă Bosnia și Herțegovina „progresând pe calea reconcilierii, depășind moștenirile trecutului și avansând în mod decisiv pe calea integrării în UE”, pentru că „viitorul Bosniei și Herțegovinei se află în cadrul Uniunii Europene”.

Însă pentru a obține acest lucru, „toți liderii țării trebuie să lucreze pentru a plasa pacea, reconcilierea, înțelegerea reciprocă și dialogul în fruntea agendei lor și să se angajeze cu privire la agenda de reformă a UE”, au adăugat oficialii UE.

„Liderii politici trebuie să treacă de la vorbe la fapte: Ei trebuie să aleagă adevărul, justiția și cooperarea în locul fricii și urii pentru a depăși moștenirile tragice ale trecutului și pentru a construi un viitor mai luminos și mai prosper pentru generațiile următoare”, au punctat aceștia. „Toți cetățenii Bosniei și Herțegovinei merită o societate în care să prevaleze pluralismul, justiția și demnitatea umană”, au mai spus Borrell și Várhelyi.

În cele din urmă, cei doi au reamintit că „nu există loc în Europa pentru negarea genocidului, revizionism și glorificarea criminalilor de război.”

Masacrul de la Srebrenica, denumit și genocidul de la Srebrenica, se referă la uciderea în iulie 1995 a peste 8.000 de musulmani bosniaci, bărbați și băieți, din orașul Srebrenica din Bosnia și Herțegovina și din împrejurimi, de către unități ale Armatei Republicii Srpska (VRS) aflată sub comanda generalului Ratko Mladić în timpul războiului din Bosnia. O unitate preliminară din Serbia, denumită Scorpionii, oficial parte a Ministerului Sârb de Interne până în 1991, a participat la masacru.