Legea Supremă a fost votată la 29 iulie 1994 de majoritatea parlamentară agrariană și socialistă din legislativul de atunci. Unele articole din Constituție au provocat de-a lungul anilor proteste, comentarii diferite și crize politice.

În primul rând este vorba de denumirea limbii de stat, care în Constituție rămâne stipulată ca fiind ”moldovenească”. Abia în decembrie 2013 Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență, în care este statuată limba română, prevalează asupra textului Constituției. Dar până prezent nu au fost operate modificări privind denumirea limbii.

O altă problemă discutată în societate este statutul de neutralitate, care în opinia multor experți și politicieni nu asigură securitatea Republicii Moldova și, în primul rând nici nu este respectat, din cauza trupelor ruse staționate pe teritoriul țării.
În anii 2009-2010 a funcționat a comisie care a elaborat textul unei noi constituții, dar clasa politică nu a ajuns atunci la un numitor comun.