"Ultimii trei ani sunt cei mai calzi care au fost înregistrați vreodată și se înscriu în tendința de încălzire pe termen lung a planetei", subliniază secretarul general al OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat.

Sub efectul puternicului fenomen El Nino, 2016 ar urma să-și păstreze statutul de anul cel mai cald din istorie, în timp ce anii 2015, marcat și el de acest fenomen meteorologic, și 2017 își vor disputa locul al doilea și al treilea. El Nino este un fenomen care se produce o dată la trei sau șapte ani și afectează temperaturile, curenții și precipitațiile.

Semnal și mai puternic al unei încălziri de fond, perioada dintre 2013 și 2017 are șanse mari să constituie perioada de cinci ani cea mai caldă înregistrată vreodată, precizează agenția ONU în acest raport provizoriu privitor la anul în curs.

Marcat de evenimente extreme record, în anul 2017 s-au produs uragane de o intensitate fără precedent în Caraibe și în Atlantic, vârfuri de temperatură de peste 50 de grade Celsius în Asia și o secetă durabilă în Africa de Est.

"Numărul acestor fenomene — studii științifice aprofundate vor stabili cifra exactă — poartă în mod indiscutabil marca schimbării climatice provocate de creșterea concentrației de gaze cu efect de seră produsă de activitățile umane", subliniază Petteri Taalas.

La Bonn, reprezentanții a 196 de țări trebuie să se pună de acord asupra regulilor aplicării acordului de la Paris, care vizează menținerea încălzirii sub 2 grade Celsius în raport cu era preindustrială. Potrivit mai multor studii, angajamentele actuale nu sunt suficiente și ar duce la o încălzire de 3 grade Celsius.

Tendințele pe termen lung merg toate în direcția greșită, subliniază OMM. Concentrațiile în atmosferă ale principalelor gaze cu efect de seră (GES) continuă să crească.

În raport cu nivelurile din 1750, concentrațiile de CO2 și de metan sunt de 1,5 și respectiv 2,5 ori mai mari. De asemenea, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor, printre alți indicatori ai schimbării climatice, continuă.

"Oceanul absoarbe până la 30% din emisiile anuale de CO2 produse de om", a dezvăluit OMM. "Dar acest lucru are un cost" pentru corali, acvacultură și chimia elementară a mărilor.

Suprafața banchizei arctice rămâne inferioară celei normale în timp ce în Antarctica banchiza, stabilă anterior, a ajuns la un minim record sau aproape record, mai precizează OMM.

"Asta scoate în evidență amenințările crescânde asupra populației, economiei țărilor și chiar a mecanismelor vieții pe Terra, dacă acțiunea noastră nu va fi la înălțimea obiectivelor Acordului de la Paris", subliniază Patricia Espinosa, secretar executiv al Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), care organizează conferința de la Bonn.

COP23 "ar urma să servească drept trambulină pentru toate țările și sectoarele societății, la care se va face apel să-și revizuiască în creștere ambițiile lor pentru combaterea încălzirii globale", a adăugat ea.