Potrivit sursei citate, cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.

Din partea României, cei care au semnat tratatul au fost președintele de la acel moment, Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut la Luxemburg, țara care asigura la acel moment președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

”Pentru noi, calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta îndeplinirea unui vis mai vechi de o jumătate de secol, de a depăși toate barierele și de a deveni parte a comunității europene de valori, prosperitate și securitate. Astăzi am semnat pentru viitorul nostru într-o Uniune bazată pe performanțe economice, dezvoltare durabilă, coeziune socială și economică. O Uniune fondată pe principiile libertății, democrației și statului de drept. O Uniune devotată practicării toleranței, justiției și solidarității. O Uniune angajată în dezvoltarea respectării demnității umane, libertății și drepturilor omului”, a menționat președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, după semnarea tratatului.

La 16 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit cel mai important test al parcursului său de integrare europeană. 

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Anterior, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

De asemenea, până la finele anului trecut, al 13-lea de apartenență a României la UE, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 60 de miliarde de euro din fonduri europene.

În paralel, România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România a primit 60,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 20,52 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 septembrie 2020.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 39,68 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE, cu aproape 5 miliarde de euro în plus față de anul precedent.

În 2020, Uniunea Europeană, și implicit și România, s-au confruntat cu cea mai gravă criză de la înființarea sa, pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice fără precedent. În lupta și eforturile comune pentru combaterea efectelor acestei crize sanitare și economică, România beneficiază deja peste 1,5 miliarde de euro bani europeni pentru salvarea IMM-urilor, pentru șomajul tehnic al lucrătorilor și pentru achiziția de echipamente medicale de protecție.

De asemenea, măsuri precum flexibilizarea utilizării fondurilor europene pentru a face față efectelor acestei pandemii, suspendarea regulilor bugetare și înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat au fost adoptate de instituțiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate și în baza propunerilor României.

Ca dovadă a angajamentului său european, România a fost primul stat membru care găzduiește rezerva strategică medicală a Uniunii Europene care este deja utilizată în lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus. Totodată, în spiritul solidarității europene, România s-a numărat printre statele membre care au trimis echipe de medici și personal medical în sprijinul Italiei, țara din UE cea mai afectată de efectele îmbolnăvirilor cu COVID-19.

În același spirit, prin intermediul României, Uniunea Europeană a fost primul actor global care a trimis peste 200.000 de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, într-o dovadă a angajamentului Bucureștiului și Bruxellesului pentru parcursul european al acestei țări. Dozele donate fac parte din cota de țară care a revenit României în baza negocierilor făcute de Comisia Europeană cu giganții farmaceutici, milioane de doze de ser anti-COVID-19 fiind deja livrate și administrate în România pentru a pune capăt pandemiei.

Tot în anul 2020, România a repurtat două succese diplomatice de maximă importanță la nivelul Uniunii Europene. Mai întâi, în octombrie 2020, Cosmin Boiangiu, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a fost numit director executiv al Autorității Europene a Muncii. 

Ulterior, în decembrie anul trecut, Bucureștiul a obținut găzduirea viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o structură europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene.