„Procesul secolului” în Minnesota: Care este problema cheie care va decide soarta lui Derek Chauvin, fostul polițist acuzat de moartea lui George Floyd

  • 30 Martie 2021 12:41
„Procesul secolului” în Minnesota: Care este problema cheie care va decide soarta lui Derek Chauvin, fostul polițist acuzat de moartea lui George Floyd

Procesul lui Derek Chauvin, fostul ofițer de poliție din Minneapolis care a fost acuzat pentru rolul său în evenimentele care au dus la moartea lui George Floyd în luna mai a anului trecut, a început luni la Minneapolis, un moment cu implicații majore atât pentru relațiile rasiale din America, dar și pentru felul în care vor evolua raporturile dintre departamentele de poliție și comunitățile de culoare din Statele Unite, transmite g4media.ro.

Procesul lui Derek Chauvin a început luni în Minneapolis, fiind considerat unul cu semnificații uriașe. BBC l-a declarat „procesul secolului.” Fostul polițist – care a petrecut 19 ani în Departamentul de Poliție din Minneapolis și a primit mai multe medalii pentru curaj, dar a fost vizat și de 17 plângeri civile depuse împotriva sa – este acuzat de omor și ucidere din culpă, mai scrie sursa citată

În ianuarie, judecătorul Peter A. Cahill, care prezidează acest proces, a respins cererile apărării de a admite drept dovezi confruntările pe care Floyd le-a avut în trecut cu polițiștii. Săptămâna trecută, Cahill a decis însă că pot fi admise dovezi din timpul arestării lui Floyd din 2019, în care bărbatul de culoare ar fi înghițit droguri în timp ce era reținut.

Tot în ianuarie, magistratul a respins moțiunea procurorilor de a admite drept dovezi 16 incidente care implică ofițerii din Minneapolis, dar a permis includerea a două incidente în care a fost implicat Chauvin.

Procurorii i-au cerut judecătorului să le permită să introducă dovezi care arată că Chauvin a folosit de șapte ori înainte metode de imobilizare pentru gât sau cap și partea superioară a corpului, inclusiv patru cazuri în care procurorii susțin că el a exagerat cu forța. Cahill a decis că procurorii nu pot aduce în discuție în timpul procesului lui Chauvin majoritatea acestor cazuri anterioare, dar pot relata juriului despre o arestare din iunie 2017 în care Chauvin a reținut o femeie plasându-și genunchiul pe gâtul ei în timp ce aceasta era la pământ.

Thomas Lane, J.A. Kueng și Tou Tha, ceilalți trei ofițeri care au fost prezenți în momentul morții lui Floyd – și care au fost concediați între timp -, vor fi judecați în august. Ei au fost puși sub acuzare pentru că ar fi ajutat și ar fi incitat la producerea unei crime și a omorului din culpă.

Potrivit informațiilor, procurorii vor petrece aproximativ două săptămâni prezentându-și cazul, după care apărarea va avea la dispoziție două săptămâni pentru a-și prezenta argumentele. Experții juridici cred că procesul va dura cel puțin o lună. 

Echipa de acuzatori va fi condusă de procurorul general din Minnesota, Keith Ellison, căruia i s-a atribuit cazul de către guvernator. Ellison, persoană de culoare, a fost primul musulman ales în Camera Reprezentanților de la Washington și primul congresman afro-american din Minnesota. Membru al Partidului Democrat, el a câștigat alegerile pentru funcția de procuror general al statului în noiembrie 2018, începându-și mandatul în ianuarie 2019.

Principalul apărător a lui Chauvin este Eric Nelson, partener fondator al firmei Halberg Criminal Defense din Minneapolis, care practică avocatura de 20 de ani și are experiență în cazuri de omucidere și droguri. Nelson îl reprezintă pe Chauvin la cererea Minnesota Police and Peace Officers Association, un sindicat pentru angajații din siguranța publică care acoperă cheltuielile legate de apărarea lui Chauvin.

Juriul de 12 persoane (plus doi supleanți și o a treia persoană care va fi trimisă acasă dacă juriul este încă intact luni) este alcătuit din femei și bărbați albi, negri și multirasiali, de vârste variate, fiind – în opinia experților – surprinzător de divers.

Specialiștii afirmă însă că un juriu divers nu garantează un anumit rezultat. „Dar a avea un juriu divers rasial mărește cel puțin probabilitatea ca mai multe perspective să fie luate în considerare în timpul deliberărilor,” a declarat Samuel Sommers, profesor de psihologie socială la Universitatea Tufts, care studiază modul în care funcționează rasa în sistemul de justiție penală.

Judecătorul Cahill a permis ca procesul să fie televizat, o decizie majoră pentru un proces penal. 

Circa 2.200 de membri ai Gărzii Naționale sunt desfășurați în jurul clădirii tribunalului, care este înconjurat de un gard înalt de sârmă. Aproximativ 1.100 de membri ai forțelor de poliție sunt prezenți la fața locului. 

Potrivit presei americane, Chauvin ar fi fost inițial de acord cu o înțelegere cu procurorii care ar fi făcut ca el să stea în închisoare timp de cel puțin 10 ani. Înțelegerea a fost ulterior respinsă de procurorii federali. Dacă este găsit vinovat de acuzațiile aduse, Chauvin riscă cel puțin 15 ani după gratii.

Ce susține acuzarea

Echipa de procurori va susține că Derek Chauvin a folosit forța mortală împotriva lui George Floyd în timpul încercărilor de arestare și imobilizare. Dovada cheie a procuraturii o reprezintă înregistrările video ale incidentului, care arată că ofițerul de poliție a stat cu genunchiul pe gâtul lui Floyd timp de aproximativ nouă minute.

De altfel, filmul morții lui Floyd – difuzat în întreaga lume – a avut un impact uriaș. Pentru mulți, moartea lui Floyd în custodia poliției a devenit un simbol al brutalității ofițerilor – în special împotriva oamenilor de culoare – și a declanșat demonstrații mondiale pentru justiția rasială.

În ciuda ororii provocate și a protestelor globale pe care le-a declanșat, moartea lui George Floyd nu este însă un caz ușor și procurorii vor trebui să depună eforturi serioase pentru a obține condamnarea lui Derek Chauvin, cred experții. În Statele Unite, polițiștii sunt foarte rar condamnați pentru decesele care au loc în timp ce ei sunt în exercițiul funcțiunii. În multe cazuri, ofițerii nici nu sunt puși sub acuzare pentru moartea sau rănirea suspecților.

De asemenea, moartea lui Floyd, un bărbat de culoare, sub genunchiul unui ofițer alb ridică întrebări cu privire la modul în care rasa celor implicați va fi luată în considerare în timpul procesului.

„Întrebarea este în ce măsură procuratura va face din rasă o parte explicită a cazului,” a afirmat profesorul Samuel Sommers. „Nu știu dacă ei trebuie să facă asta. S-ar putea ca ei să fie în măsură să susțină: uitați-vă la ce se vede, vedeți pe cineva îngenuncheat pe gâtul unui civil neajutorat minute în șir cu persoana respectivă spunând că nu poate respira.”

Specialiștii spun că verdictul din acest caz va fi văzut pe scară largă ca un indiciu a modului în care sistemul juridic american tratează decesele care au loc în custodia poliției. De asemenea, achitarea sau condamnarea fostului ofițer alb de poliție va reprezenta un moment cu implicații majore atât pentru relațiile rasiale din America, dar și pentru felul în care vor evolua raporturile dintre departamentele de poliție și comunitățile de culoare din Statele Unite.

Argumentele apărării

Experții juridici afirmă că disputa centrală din procesul lui Derek Chauvin se va rezuma probabil la o întrebare cheie: cum anume a murit Floyd?

Cadavrul lui George Floyd a fost autopsiat la o săptămână de la incidentul de Memorial Day. La 1 iunie, doctorul Andrew Baker, medic examinator șef în districtul Hennepin, a descris moartea lui Floyd ca fiind o omucidere cauzată de „stop cardiopulmonar” complicat de „îngenuncherea, imobilizarea și compresia gâtului” la care a recurs polițistul. Baker a enumerat alte afecțiuni semnificative în cazul lui Floyd ca „arterioscleroză și boli cardiovasculare hipertensive; intoxicație cu fentanil; consum recent de metamfetamină.”

De asemenea, familia lui Floyd a angajat doi examinatori independenți care să efectueze autopsii separate, potrivit avocaților familiei. Unul dintre aceștia a concluzionat că Floyd a murit de asfixiere din cauza unei presiuni susținute exercitate asupra gâtului său.

Doctorul Michael Baden, un fost medic legist din New York, care a efectuat și el o autopsie pe corpul lui Floyd la cererea familiei acestuia, a declarat că „nu există nicio altă problemă de sănătate care ar putea provoca sau contribui” la moartea lui Floyd. 

Ulterior, doctorul Baden a afirmat pentru Fox News că „există o gamă largă de ceea ce este letal sau nu,” iar cantitatea de fentanil din corpul lui Floyd „ar putea fi fatală pentru unii oameni, nu neapărat și pentru alții.”

Cantitatea de fetanil din corpul lui Floyd va juca așadar un rol cheie în acest proces. În opinia apărării, aceasta a fost cauza principală a decesului. Avocatul lui Chauvin, Eric Nelson, va încerca să demonstreze că bărbatul de culoare a murit probabil din cauza unei supradoze de fentanil. Dacă va reuși să facă asta și să convingă jurații de acest lucru, condamnarea fostului ofițer de poliție nu este una bătută în cuie. Așa cum a afirmat și David Schultz, profesor invitat la Facultatea de Drept a Universității din Minnesota, „dacă apărarea poate prezenta îndoieli cu privire la cauza morții, Derek Chauvin nu este vinovat.” 

Surse: BBC, YahooNews, FoxNews, CBSNews, USA Today

Foto: Derek Chauvin / Sursa: Minneapolis Police

 

 

 
Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
5,52
Ceață
Umiditate:99 %
Vint:1,03 m/s
Sun
15
Mon
15
Tue
15
Wed
16
Thu
17
Arhivă Radio Chișinău