Cu multe secole în urmă, orașul ocupa o suprafață mult mai mare și era conectat printr-un drum cu alte așezări. Alunecările de teren, seismele, fisurile și eroziunea i-au redus dramatic dimensiunile, rămânând în cele din urmă spectaculos și solitar pe o culme răzleață. Iarna, când norii sunt la altitudine joasă, Civita arată asemenea unui castel plutitor. Într-o zi senină, stânca pe care este așezat, arată asemenea unei felii dintr-un tort cu mai multe straturi.

Argila provenind de la o mare interioară care a existat cu un milion de ani în urmă susține straturi compacte de cenușă și magmă apărute în urma unor erupții vulcanice succesive.

Trecutul, prezentul și viitorul orașului Civita reprezintă materialul ideal de studiu pentru orice geolog, iar o alunecare de teren majoră, care s-a produs în anul 1114, se află încă în studiu și în ziua de astăzi.

''Timp de trei milenii, eroziunea regresivă a redus practic Civita la un singur nucleu, din care a mai rămas piața și câteva străzi în jurul acesteia'', a spus Luca Costantini, de 49 de ani, unul dintre geologii care face parte din proiectul de monitorizare și încetinire a procesului de eroziune, scrie Agerpres.

În caverne subterane săpate într-o stâncă dintr-o rocă vulcanică moale, denumită tufo, zidurile sunt susținute cu ajutorul unor bare metalice.

''Sloganul nostru este 'rezistență' întrucât Civita a fost fondată de etrusci, a dăinuit în timpul perioadei romane și a întregii perioade medievale pentru a ajunge așa cum este în prezent'', a spus Luca Profili, de 32 de ani, primarul comunei Bagnoregio, de care aparține Civita.

''Locul acesta este atât de fragil'', a spus el.

Fragilitatea este măsurată parțial de un ''extensometru'', o vergea externă telescopică care detectează mișcarea.

Ceea ce s-a păstrat până astăzi din Civita datează în mare parte din perioada medievală și are aproximativ 152 de metri lungime și 90 de metri lățime, echivalentul a mai puțin de două terenuri de fotbal. Piața principală este de mărimea unui teren de baschet.

Odinioară de trei ori mai mare decât dimensiunea actuală, de-a lungul secolelor, cartiere întregi s-au prăbușit din cauza alunecărilor de teren. În prezent, este accesibilă vizitatorilor prin intermediul unei rampe abrupte și lungi, pe care pot trece pietoni și mașinuțe de golf.

Numărul rezidenților permanenți variază între 10 și 14 în funcție de anotimp. Înaintea pandemiei, Civita a fost o atracție pentru turiștii care călătoreau între Roma și Florența.

Turiștii sunt direcționați prin indicatoare pe care se poate citi ''Civita - Orașul care moare''.

Stefano Lucarini, de 29 de ani, a cumpărat un restaurant în Civita în martie 2020, cu doar câteva zile înainte de primul lockdown din pandemie.

''Sincronizarea nu a fost grozavă'', a glumit acesta. Este însă optimist că, după pandemie, orașul se va pune din nou pe picioare.

''Riscul ambiental este îngrijorător, (dar) sperăm că timp lumea se va mai putea bucura de oraș încă mulți ani'', a spus el.

Purtătorul de cuvânt al primarului, Roberto Pomi, a precizat că Italia a înaintat propunerea de includere în Patrimoniul Mondial în ianuarie și preconizează ca UNESCO să ia o decizie în iunie anul viitor.

Sursa: DIGI24