Bilanțul prezentat include câteva realizări majore, pensia minimă a crescut de aproximativ 2,5 ori între 2021 și 2025, depășind 3000 de lei. A fost introdusă o nouă formă de pensionare anticipată pentru carieră lungă, iar ministerul a semnat acorduri de pensii cu 20 de state, inclusiv cu Italia, unde trăiește o diasporă numeroasă de cetățeni moldoveni.

Salariul minim pe economie a înregistrat o creștere de 87% față de 2021, ajungând la 5500 de lei, iar ținta pentru 2030 este ambițioasă: 10 mii de lei, a declarat fostul ministru Marcel Spatari.  Potrivit lui, mandatul s-a caracterizat prin continuitate, măsurile inițiate în 2021 fiind implementate consecvent în anii următori.

„În anul 2021, principala provocare erau veniturile mici ale pensionarilor și a lucrătorilor plătiți cu un salariu minim. Astfel, în perioada 2021-2025, pensia minimă pentru limita de vârstă a fost majorată de aproximativ 2,5 ori, de la 1 188 de lei, în 2021, până la 3 055 de lei, anul acesta. Avem semnate Acorduri cu 20 de state, dintre care 18 sunt deja în vigoare, iar două urmează să intre în vigoare. n perioada 2022-2023 a fost începută modernizarea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), o reformă profundă pentru promovarea respectării legislației muncii. Din 2023, inspectorii de muncă pot efectua controale inopinate la companii fără notificare prealabilă, mai ales pe cazurile de muncă la negru. Este o prioritate pentru minister să reducem sărăcia în muncă. După creșteri succesive, avem anul acesta un salariu minim de 5 500 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 87% față de anul 2021. Obiectivul setat pentru anul 2030 este de a atinge un salariu minim de 10 000 de lei”, a spus Marcel Spatari.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale în exercițiu, Alexei Buzu a menționat că provocările structurale au fost amplificate de crizele și șocurile externe cu care s-a confruntat statul.

„În Republica Moldova cu toții cunoaștem că avem provocări, probleme structurale destul de acute, vorbim de tendințele demografice, vorbim de aspecte complicate legate de munca informală, de o participare destul de joasă în piața muncii, inegalități, inegalități de gen, sărăcia și protecția copiilor. Obiectivele care au fost trasate în ultimii patru ani s-au rezonat la două aspecte importante. În primul rând, a trebuit să facem față multiplelor crize și șocuri externe, să fim aproape de cetățenii, de familiile din Republica Moldova, de refugiații din Ucraina, și, în același timp, să demarăm reforme profunde structurale pentru ca să reducem din aceste vulnerabilități persistente”, a precizat Alexei Buzu.

Întrebat dacă își va continua mandatul, Alexei Buzu a precizat că decizia îi aparține viitorului prim-ministru, care ar putea fi desemnat săptămâna viitoare, asigurând însă că va rămâne implicat în promovarea reformelor inițiate, indiferent de funcția pe care o va deține.

La rândul său, Marcel Spatari a anunțat că de săptămâna viitoare își va începe mandatul de deputat și a promis că va acorda tot sprijinul viitorului ministru al muncii și protecției sociale.