Regimul de ocupație a transformat educația în instrument de rusificare, militarizare și îndoctrinare, pregătind o generație loială față de un regim ilegitim și autoritar, a declarat analista în domeniul drepturilor omului de la organizația non-guvernamentală Promo-Lex, Mihaela Șerpi. Ea a avertizat că, în următorii 5-10 ani, acești copii vor deveni adulți, ceea ce va avea consecințe grave pentru procesul de reintegrare.

„Procesul de militarizare a educației începe încă din instituțiile preșcolare și continuă până la nivel învățământului superior. În grădinițe, copiii interpretează roluri de soldați răniți și asistente medicale pe front, ce evocă nostalgia față de trecutul sovietic. În prezent, 77.000 de copii și tineri învață în sistemul educațional din regiune modelat de o ideologie în care aproape 90% dintre ei studiază exclusiv în limba rusă, fără acces la produse și servicii culturale în limba română, precum și fără opțiuni reale de a se conecta cu spațiul lingvistic și cultural al Republicii Moldova. Doar în primele șase luni ale anului 2025 au fost organizate 984 de evenimente așa-numite patriotice la care au participat peste 136.000 de persoane, în mare parte copii și tineri. Peste 700 de copii cu vârste între 10 și 17 ani particip anual în tabere de pregătire militară, iar mai mult de 25 de școli se află sub patronajul așa-numitului Minister al Securității de la Tiraspol, fostul KGB sovietic și în prezent structură controlată direct de FSB-ul rus”, a spus Mihaela Șerpi.

Prezent la eveniment, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a subliniat că procesul de reintegrare ar putea lua mai mult timp decât parcursul de aderare a Republicii Moldova la UE.

„Ne propunem să avem o abordare proactivă, interinstituțională în domeniul protecției drepturilor omului în regiune transnistreană. În același timp înțelegem că el necesită o perioadă de timp mai îndelungată decât ne propunem noi să ajungem la negocierile pentru integrare și, eventual, să fim parte componenta Uniunii Europene. Vom încerca să decuplăm aceste două procese pentru a permite o abordare sistemică responsabilă și calmă în procesul de reintegrare, care, după cum v-o spuneam, va necesita mai mult timp decât ar putea să pară la prima vedere”, a precizat Valeriu Chiveri.

Șeful-adjunct al misiunii delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Mate Csicsai, a menționat că integrarea în spațiul comunitar și reintegrarea națională sunt două procese distincte, dar complementare.

„Este important ca integrarea în UE și reintegrarea națională să fie două procese distincte. Dar trebuie să nu uităm că ambele au un potențial puternic de a se susține. De exemplu, integrarea Moldovei în UE poate crea oportunități pentru reintegrarea națională. Noi trăim într-o realitate în care drepturile fundamentale și statul de drept sunt sub presiune la nivel global și aceste presiuni sunt mai acute în Regiunea Transnistreană și afectează în mod direct viețile oamenilor, libertățile, securitatea, siguranța oamenilor. pe măsură ce Moldova merge pe calea spre aderare în UE, aceste subiecte de statul de drept, respectarea drepturilor omului, nu sunt concepte abstracte, dar reprezintă substanța procesului de integrare în UE”, a punctat Mate Csicsai

Analistul Dumitru Rusu a precizat că peste 58% din conținutul media din regiune, monitorizat în perioada mai-iulie 2025, este propagandistic. El a atras atenția și asupra faptului că noua strategie națională a Rusiei, adoptată pe 25 noiembrie anul curent, pentru perioada 2026–2036, care promovează limba rusă, așa-zisa „combatere a rusofobiei” și pretinsa „falsificare a istoriei”, este implementată și în stânga Nistrului.