Așa cum s-a întâmplat cu „limba română”, care a înlocuit anul trecut în Legea Supremă sintagma de „limbă moldovenească” folosită mult timp în scop propagandistic, prevederea constituțională legată de vectorul de dezvoltare al Rep. Moldova, va fi un argument împotriva celor care vor încerca să conteste acest parcurs consideră analistul Ion Tăbârță.

„Referendumul poate fi începutul ieșirii din această echilibristică geopolitică, zona gri a geopoliticii care nicidecum nu a permis Rep. Moldava să se dezvolte și să se transforme într-un stat european. În acest act vom avea voința poporului exprimată. Orice interpretări nu vor fi viabile pentru cei care vor dori să conteste viitorul european al statului nostru”, a declarat Ion Tăbârță.

Votul negativ sau un vot majoritar la limită sunt printre riscurile cele mai mari ale organizării acestui plebiscit, care nu va însemna un succes, subliniază analistul Ion Tăbârță.

„Avem nevoie de o majoritate de cel puțin 60% ca să demonstrăm tuturor, dar în mod particular acelor partide politice din interior, acelor forțe din exterior, care încearcă să contraste vocația și orientarea pro-europeană a societății Rep. Moldova”, a precizat Tăbârță.

Niciodată în Rep. Moldova nu a existat o susținere atât de mare și atât de clar exprimată la nivel politic dar și în societate, pentru parcursul european, este de părere scriitorul și editorialistul Mircea V. Ciobanu care vede oarecum justificată organizarea referendumului în aceeași zi cu organizarea alegerilor prezidențiale.

„Faptul că ele sunt legate. Nici nu ascunde nimeni. Alegerea președintelui înseamnă și alegerea parcursului nostru. Sigur că succesele de astăzi ale Rep. Moldova în procesul de integrare este absolut vizibil și depinde de un context anume - războiul din Ucraina și atitudinea european față de această parte, de aceste țări, dar el se datorează și cel puțin unui politician de la noi pe care o cheamă Maia Sandu”, a punctat Mircea V. Ciobanu.

Amintim că președinta Maia Sandu a lansat consultări publice despre organizarea Referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană urmând să aibă întâlniri cu oameni din diferite sectoare, mediul de afaceri, cu comunități locale, reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor non-guvernamentale și ai instituțiilor mass-media.