Astfel, chiar dacă la prima vedere se observă o creștere economică constantă de circa 4%, acompaniată de o moderare inflaționistă esențială și chiar revigorarea ușoară a activității investiționale private, ritmurile de relansare sunt mult prea mici în raport cu baza de comparație scăzută. De asemenea, insuficiente pentru o convergență reală în raport cu țările din regiune. Constatările se regăsesc într-o ediție a publicației „Realitatea Economică”, elaborată de către experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, transmite IPN.

Potrivit autorilor, ocuparea informală continuă să crească, iar sectorul agricol – cel mai important angajator din țară – stagnează. Acest fapt denotă calitatea scăzută a creșterii economice și impactul limitat a acesteia asupra ameliorării calității vieții. Chiar dacă se observă o dinamizare a reformelor în sectorul financiar-bancar, nivelul de intermediere financiară continuă să scadă, iar băncile sunt mai interesate să crediteze statul, decât sectorul real. În pofida stabilizării finanțelor publice pe fundalul creșterii încasărilor bugetare, reforma fiscală și proiectele infrastructurale finanțate din bani publici vor șubrezi esențial poziția financiară a Guvernului, iar deficitul bugetar ar putea crește esențial în 2019, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice.

În opinia experților Centrului, cea mai îngrijorătoare tendință din 2018 ține de erodarea cadrului de luptă împotriva spălării banilor, care a afectat și mai mult relațiile Guvernului și partenerii de dezvoltare. Aceasta ține de Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (amnistia capitalului) și Legea care permite dobândirea cetățeniei Republicii Moldova contra investițiilor. Ambele legi au fost promovate „la pachet” încă din 2016, iar în 2018, în pofida multiplelor îngrijorări exprimate de către reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor de dezvoltare, au fost aprobate. Pe lângă conținutul acestora, care vine în contradicție cu spiritul Acordului de Asociere și Memorandumul cu FMI, modalitatea de promovare a legilor respective a trezit și mai multe nedumeriri. În particular, acestea au fost promovate cu transparență decizională minimă sau chiar în lipsa acesteia, fără careva consultări de substanță cu societatea civilă, iar Legea privind „amnistia capitalului” a fost promovată cu o viteză-record. Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament pe 24 iulie și adoptat pe 27 iulie 2018, în mod automat în ambele lecturi.

Experții consideră că pentru anul 2019, guvernarea ar trebui să ia în considerație o serie de provocări iminente. Anul 2019 va fi marcat de alegerile parlamentare și locale, care ar putea destabiliza sistemul de finanțe publice din cauza multiplelor politici electorale cu impact bugetar negativ inițiate în 2018, atât la nivel central, cât și local. În acest sens, o provocare esențială va ține de menținerea stabilității sistemului de finanțe publice cu costuri minime pentru economie – continuarea finanțării masive a deficitului bugetar din contul resurselor bancare va afecta și mai mult activitatea de creditare și cea investițională privată). Prin urmare, este necesară o moderare bugetară esențială, pentru a nu compromite modesta creștere economică de care are parte țara în ultimii ani. O altă provocare majoră ține de ameliorarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special de reluarea relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și implementarea plenară a prevederilor Memorandumului cu FMI. În acest sens, guvernarea trebuie, în opinia experților, să accelereze reformele de bază asumate și să nu admită nici o derogare de la prevederile și, mai ales, spiritul Acordului de Asociere cu UE. O altă provocare majoră vine din partea procesului de extindere din partea Ucrainei a Complexului Hidroenergetic Nistrean, care comportă riscuri fundamentale pentru securitatea economică și energetică a țării. În acest sens, este necesară o poziție mai fermă din partea Guvernului Moldovei în raport cu autoritățile din Ucraina în vederea evitării riscurilor menționate.

Potrivit Expert-Grup, cea mai pozitivă tendință observată în 2018 și care necesită să fie explorată în 2019 ține de valorificarea prevederilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE (ZLSAC). În perioada implementării acesteia, comerțul cu UE a cunoscut cu creștere și echilibrare constantă, compensând în totalitate pierderile pe piața CSI, și generând locuri de muncă reale, încasări la buget, investiții și, în general, creștere economică. În anul 2019, autoritățile trebuie să depună maxim eforturi în vederea menținerii tendinței începute și valorificării mai plenare a prevederilor ZLSAC. Un exemplu în acest sens ar fi soluționarea problemelor de acces a producătorilor de produse vegetale și de origine animalieră.