Războiul Rusiei în Ucraina a provocat o undă de șoc în piețele de alimente din întreaga lume ceea ce a agravat deja foametea cumplită la nivel mondial prin perturbarea surselor de hrană și o explozie a prețurilor, scrie DIGI24.

Criza alimentară riscă să arunce în haos regiunile cele mai sărace și devastate de foamete și să declanșeze o criză a migranților fără precedent, potrivit lui David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM).

Într-un interviu pentru Politico, Beasley a avertizat că Europa trebuie să doneze mai multe fonduri de urgență, altfel va suporta consecințe grave. „Ne lipsesc miliarde de dolari”, a spus Beasley. „Eșecul de a oferi anul acesta câteva miliarde în plus înseamnă că vom avea foamete, destabilizare și migrație în masă.”

Jumătate din importurile de grâu ale Africii provin din Ucraina și Rusia

Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari producători și exportatori de cereale din lume. Perturbarea cauzată de război are un impact direct asupra țărilor care se bazează pe aceste provizii din Orientul Mijlociu și Africa.

Jumătate din importurile de grâu ale Africii provin din Ucraina și Rusia, care este, la rându-i, un important exportator de îngrășăminte. În ceea ce o privește pe Ucraina, exporturile sale s-au oprit, iar capacitatea sa de a continua să producă alimente în acest an atârnă de un fir de ață.

Punctul culminant al crizei va veni în toamnă, a spus Beasley, când impactul total al războiului se va resimți. „Dacă credeți că e iadul pe Pământ acum, pregătiți-vă”, a avertizat Beasley. „Dacă neglijăm nordul Africii, nordul Africii va veni în Europa. Dacă neglijăm Orientul Mijlociu, acesta va veni în Europa.”

Condițiile economice cu care se confruntă aceste părți ale lumii sunt acum mai proaste decât erau în perioada premergătoare Primăverii arabe, a spus el. Și nu doar populațiile din Orientul Mijlociu și țările din Africa de Nord vor fi afectate.

Dacă criza alimentară scapă de sub control, Occidentul nu va fi ferit de tulburări politice

PAM hrănește deja milioane de oameni în țări din Sahel, regiunea de la sud de deșertul Sahara, cum ar fi Niger și Burkina Faso, unde problemele se vor agrava dacă prețurile alimentelor la nivel mondial vor rămâne la fel de ridicate.

„De câțiva ani am avertizat națiunile dezvoltate că Sahelul se va prăbuși dacă nu suntem atenți”, a spus Beasley, care se află într-o misiune urgentă de strângere de fonduri la Bruxelles, unde a purtat discuții marți cu doi comisari UE.

Dacă criza alimentară scapă de sub control și lumea se confruntă cu deficite mari de aprovizionare, înstăritul Occident nu va fi ferit de tulburări politice.

„Ce crezi că se va întâmpla la Paris, Chicago și Bruxelles când nu este suficientă mâncare?” a spus Beasley, vorbind din împrejurimile somptuoase ale Muzeului Regal de Arte Frumoase din Belgia, acolo unde UE a organizat o conferință umanitară majoră săptămâna aceasta.

„Este ușor să fii arogant din turnul tău de fildeș când nu ești tu cel care moare de foame.” PAM are un deficit de 8 miliarde de dolari din cauza „furtunii perfecte” creată de inflația provocată de pandemie, șocurile climatice și războaiele nerezolvate.

Anul trecut, Ucraina a fost cea mai mare sursă de alimente pentru PAM

Conflictul din Yemen a dus la situația în care 13 milioane de oameni depind de PAM pentru proviziile de hrană. Războiul din Ucraina amenință să agraveze dramatic criza foametei.

În 2021, Ucraina a fost cea mai mare sursă de alimente pentru PAM, furnizând 9% din toate proviziile achiziționate. Dar Beasley a spus că problema cea mai presantă legată de dependența sa de Ucraina nu este o problemă de aprovizionare, ci una legată de costurile afectate de inflație.

Prețurile globale ale grâului au crescut cu aproape 20% de când Rusia a invadat Ucraina, potrivit datelor Business Insider.

Dacă PAM nu primește mai multe fonduri în curând, organizația va fi obligată să reducă rațiile de alimente destinate mai multor țări, precum Yemen, Ciad și Niger, pentru a putea să hrănească cele 3 milioane de oameni înfometați din Ucraina și din țările vecine pe care agenția ONU îi ajută prin livrarea de ajutoare umanitare.

PAM, câștigător al Premiului Nobel pentru Pace în 2020, depinde de donațiile guvernelor și a donatorilor privați. Germania este al doilea cel mai mare donator, după SUA, iar Comisia Europeană ocupă locul trei cu donații în valoare de 500 de milioane de dolari.

Nu toate țările contribuie în mod egal: Franța, de exemplu, a donat mai puțin de jumătate din suma cu care a contribuit Rusia în 2020.

Este „o rușine pentru umanitate” că trebuie „să cerșim pentru câteva miliarde de dolari”

Anul trecut, Beasley, fost guvernator republican al Carolinei de Sud în vârstă de 65 de ani, a intrat într-un conflict pe Twitter cu Elon Musk. Șeful de la Tesla a promis că va face o donație dacă Beasley va detalia felul în care plănuiește să rezolve problema foametei modiale. „Mi-a dat multe mesaje, dar nu am primit niciun ban”, a spus Beasley.

Acum, Beasley ar vrea ca cei mai bogați oameni din lume, precum fondatorul firmei Amazon, Jeff Bezos, să ajute la ieșirea din criză a organizației.

Beasley a mai spus că este „o rușine pentru umanitate” că trebuie „să cerșim pentru câteva miliarde de dolari” când se fac tranzacții de trilioane de dolari pe planeta Pământ și șefii corporațiilor și-au mărit averile în timpul pandemiei.

„Am nevoie de ajutorul lor financiar doar pentru o scurtă perioadă de timp. Asta îi implor”, a conchis Beasley. Există semne îmbucurătoare care vin din partea liderilor europeni în urma întâlnirii de la Bruxelles. Dar nu au fost anunțate detalii și nimic nu e sigur.

În timp ce UE se decide cum va înfrunta criza alimentară, avertismentul lui Beasley este clar: „Veți plăti de o sută de ori mai mult dacă nu o faceți acum.”