PORTRET | Regele Mihai I împlineşte 96 de ani. Casa Regală şi Radioul – un parteneriat de excepţie

  • 25 Octombrie 19:19
PORTRET | Regele Mihai I împlineşte 96 de ani. Casa Regală şi Radioul – un parteneriat de excepţie

Miercuri, 25 octombrie, Regele Mihai I împlineşte 96 de ani. După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947. A urmat un lung exil de peste 50 de ani, iar din anul 2001, întoarcerea definitivă în România. Familia Regală însemnă în prezent activităţi de promovare a imagini României în străinătate, sprijin pentru cauza persoanelor defavorizate, încurajarea tinerelor talente şi a spiritului antreprenorial românesc, fiind un element de echilibru la nivelul societăţii româneşti dar şi o punte de legătură între românii din ţară şi cei din afara ei, între trecut, prezent şi viitor.

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.

A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 şi ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenţă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Buzdugan.

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în ţară şi a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

În adolescenţă, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română.

regele mihai 1regele mihai 2În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, însă nu a fost de acord cu depăşirea liniei Nistrului.

La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareşalului Antonescu,  trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali, fapt care se pare că a scurtat războiul şi a cruţat multe vieţi. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste.

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în ţară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităţilor comuniste şi, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au ameninţat pe Suveran cu execuţia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

Primul autograf al Regelui Mihai I - 1929
Primul autograf al Regelui Mihai I – 1929
Regele Mihai I la studiu - 1929
Regele Mihai I la studiu – 1929

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina-mamă Elena au părăsit România.

Mihai I şi Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în anul 1956 în Elveţia, la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”. Aici a fost reşedinţa Familiei Regale timp de peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a încheiat colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate – METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

Regele Mihai I - 1931
Regele Mihai I – 1931
Regele Mihai în atelierul său de mecanică - 1931
Regele Mihai în atelierul său de mecanică – 1931

După Revoluţie, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenţiona să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, sunt conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.

Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, acesuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

Voievodul Mihai la volan – 1931
Voievodul Mihai la volan – 1931

regele mihai 3În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” și că nu se acordă viză „în frontieră”.

Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

Regele şi Regina sau mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, dar şi respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne.

În acelaşi an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat şi tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârşin, jud. Arad.

Marele Voievod Mihai la Mănăstirea Cozia – 1938
Marele Voievod Mihai la Mănăstirea Cozia – 1938

Din anul 2004 Regele Mihai şi Regina Ana au locuit alternativ la Aubonne, în Elveţia, la Castelul de la Săvârşin, sau la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au cinci fiice: ASR Principesa Moştenitoare Margareta, ASR Principesa Elena, ASR Principesa Irina, ASR Principesa Sofia şi ASR Principesa Maria.

Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

regele si regina
Regele Mihai alaturi de Regina Ana
MS Regele Mihai si Mircea Carp
MS Regele Mihai si Mircea Carp

În anul 2008, Domeniul Regal Sinaia, cu celebrele castele Peleş şi Pelişor, cele mai vizitate obiective de patrimoniu din ţară, au revenit în proprietatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I.

În octombrie 2011, Regele Mihai a susţinut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.

Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”

avion regeleDin păcate, anul 2016 a venit şi cu veşti triste despre starea de sănătate a Regelui Mihai I. Miercuri, 2 martie, Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a regelui Mihai I, care a fost supus unei operaţii chirurgicale, suveranul afirmând, într-un mesaj făcut public, că: „În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis regele Mihai I.

„Majestatea Sa urmează un tratament complex şi solicitant, care îl împiedică să apară în public, şi va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, se mai arăta în comunicat.

Majestatea Sa Regina Ana a României, soţia Regelui Mihai I al României, a trecut în eternitate la 1 august 2016, în spitalul din Morges, în Elveția, fiind înhumată la Curtea de Argeș la 13 august 2016, în Noua Catedrala Arhiepiscopală și Regală. Cu inteligenṭă, discreṭie şi devotament, principesa Ana de Bourbon-Parma a trăit alături de suveranul exilat al României timp de 68 de ani. Dragostea pe care i-a dăruit-o a făcut-o să se simtă aproape de poporul de care regele Mihai era atât de ataşat. „Aş vrea să fac mai mult pentru România, dar nu numai din datorie, ci şi dintr-un sentiment de identitate, prin ceea ce sunt eu ca om, ca destin”, spunea regina Ana cu ani în urmă. După plecarea sa într-o lume mai bună, mulṭi români şi-o vor aminti, cu siguranṭă, ca pe regina lor.

regele-mihai-implineste-duminica-94-de-aniÎn iunie 2017, Casa Regală preciza, într-un comunicat, că „Starea de sănătate a Majestatăţii Sale este fragilă, dar prezintă stabilitate. Regele Mihai este liniştit, are mulţumire sufletească şi apreciază îngrijirea echipei sale medicale. Alături de Rege sunt permanent angajaţi ai Casei Majestăţii Sale, detaşaţi în Elveţia, şi două maici ortodoxe”.

În august 2017, cu ocazia comemorării eroilor de la Mărășești, la Biserica Ortodoxă din Savârșin, principesa Margareta a oferit informații despre starea de sănătate a Regelui Mihai: „Majestatea Sa a vrut un an foarte dificil, incredibil de greu și este foarte fragil în momentul de față, dar e stabil. Are o vară liniștită, ceea ce mă bucură”, a spus principesa Margareta.

La finalul lunii august 2017, Casa Regală arăta că „Regele Mihai este într-o stare de sănătate fragilă, dar echilibrată, şi are o stare de spirit bună”, precizând că principesa Elena încheia o vizită de câteva zile în Elveţia, unde a stat alături de Regele Mihai, la reşedinţa privată. Potrivit Casei Regale, Regele Mihai „continuă să stea zilnic sub o atentă supraveghere a medicilor, a unui personal medical de diverse specialităţi, precum şi în prezenţa unor devotaţi membri ai personalului Casei Majestăţii Sale, detaşaţi în Elveţia”. De asemenea, la reşedinţa privată continuă să fie zilnic două maici ortodoxe, detaşate de Biserica Ortodoxă Română.

Regele adresandu-se Parlamentului
Regele adresandu-se Parlamentului

În 22 octombrie 2017, cu doar câteva zile de împlinirea a 96 de ani ai Regelui Mihai, casa Regală arăta: „Principesa Maria se află în Elveţia, pentru a fi alături de Regele Mihai, în preajma zilei de naştere a Majestăţii Sale. Alteţa Sa Regală petrece câteva zile la reşedinţa privată a tatălui ei. Majestatea Sa continuă să fie sub supravegherea permanentă al medicilor, urmând tratamentul obişnuit al ultimelor luni”.

În ziua de miercuri, 25 octombrie, când Majestatea Sa împlineşte 96 de ani, Familia Regală găzduieşte la Bucureşti două importante evenimente dedicate Regelui Mihai: Custodele Coroanei va decora, în numele Majestăţii Sale, un număr de 14 personalităţi din România şi Europa, la Sala Tronului Palatului Regal, iar seara, Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu şi Principesa Maria vor lua parte la concertul caritabil organizat de Fundaţia Principesa Margareta a României la Ateneul Român. Concertul a ajuns la a zecea ediţie şi este organizat cu scopul de a aduna fonduri pentru susţinerea programului anual Tinere Talente.

Regalitatea şi Radiodifuziunea

 

Decret regal nr. 530, MO nr. 48, 1 martie 1928 numiri în CA al Societăţii de Difuziune Radio-telefonică

Decretul regal de ratificare a statutelor şi prospectului de emisiune al Societăţii de difuziune radio-telefonică din România, 1926
Decretul regal de ratificare a statutelor şi prospectului de emisiune al Societăţii de difuziune radio-telefonică din România, 1926

Regii şi reginele României s-au bucurat de o prezenţă apreciabilă în programele şi în revistele Radiodifuziunii, reprezentanţii Casei Regale, reşedinţele regale, diferitele evenimente în legătură cu regalitatea, apăreau frecvent în articole şi fotografii. Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i-au fost dedicate zile speciale la Radio, acompaniate – în revistele de radio – de fotografii şi articole. Regii Carol I şi Ferdinand, regina Maria sunt frecvent evocaţi, subliniindu-se rolul semnificativ pe care l-au avut în istoria României. Peste ani, Casa Regală şi Radioul s-au aflat alături, în cadrul unui parteneriat istoric şi simbolic, la multe dintre momentele importante din viaţa celor două instituţii.

Aşadar, Radiodifuziunea a colaborat îndeaproape, în cei aproape 89 de ani de existenţă, cu reprezentanţii Familiei Regale, chiar începutul Radioului fiind realizat cu binecuvântarea Casei Regale.

Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva.

La 4 iulie 1926, apărea Decretul Regal de ratificare a „Jurnalului Consiliului de Miniştri“ nr. 2630 pentru aprobarea statutelor şi a prospectului de emisiuni ale Societăţii de Difuziune Radio – Telefonică.

Câteva luni mai târziu, la 28 octombrie 1926, era emis Decretul regal nr. 245 prin care se aproba statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România.

În octombrie 1926, Regele Ferdinand I a contribuit esenţial la înfiinţarea radioului public din ţara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleş, a acordului scris pentru înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radio-Telefonică din România, la doar şase ani distanţă de primele posturi care au emis din Marea Britanie şi din Franţa.

La 22 decembrie 1926, se constituia Societatea de Difuziune Radio-telefonică, sub conducerea profesorului Dragomir Hurmuzescu, părintele radiofoniei din România.

Primul semnal în eter al radioului avea să fie lansat la 1 noiembrie 1928. Era începutul unei lungi şi remarcabile colaborări între Casa Regală a României şi radioul public naţional.

Revista Radiofonia, 1932, Arhiva scrisă a SRR
Revista Radiofonia, 1932, Arhiva scrisă a SRR

La 18 iulie 1938 a încetat să bată inima Reginei Maria – regina cea mai iubită a românilor. Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii şi emoţiei ce a cuprins întreaga ţară. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor: „…radiofonia a amuţit. Viaţa ţării pare că se desfăşoară mai încet, mai reţinut, în şoaptă, ca să nu tulbure liniştea Reginei adormite. Luni seara, programul de radio a fost anulat pentru toată săptămâna. Începând de marţi seara, programul s-a rezumat la ştirile radiojurnalului şi la câteva ore de muzică gravă. Iar marţi seara un radio reportaj emoţionant a fost retransmis de la Sinaia, din sala Palatului, unde se odihnea Regina, străjuită de florile roşii pe care le-a iubit.” Ceremoniile din ziua înmormântării, 24 iulie, au fost un eveniment mediatic, radio reporteri din toată Europa, fiind prezenţi la Bucureşti. „Microfonul românesc va împărtăşi ascultătorilor drumul spre lăcaşul de veci al Marii Regine. Potrivit programului, microfonul a urmărit desfăşurarea ceremoniilor din Bucureşti, în dimineaţa de duminică, 24 iulie, cât şi ceremonia înhumării, la Curtea de Argeş, în după-amiaza aceleiaşi zile”. În revistele de radio, Radio Adevărul şi Radio Universul, acestui eveniment i s-au dedicat pagini întregi de comentarii.

Miercuri, 23 august 1944, Vasile Ionescu, director general al Radioului, împreună cu ing. Alexandru Lohan, înregistrează pe disc la Palatul regal, Proclamaţia către ţară a Regelui Mihai I, difuzată pe post în aceeaşi seară la ora 22.25. Crainicul de serviciu care a anunțat că regele se va adresa națiunii a fost Mihai Zirra, viitorul mare regizor al Teatrului radiofonic, care a rostit de mai multe ori de la microfon: „Peste puţin timp vom da un comunicat important pentru ţară.”

„Când s-a transmis acest discurs al Regelui – spune istoricul Ion Scurtu – a fost o explozie de entuziasm. În primul rând, a fost reacţia Armatei. Regele era comandantul Armatei, conform Constituţiei. Armata a trecut de partea forţelor democratice. A fost, apoi, explozia de entuziasm a populaţiei, care a ieşit în Piaţa Palatului pentru a-l aclama pe rege. Asta s-a întâmplat timp de câteva ore, trecând graniţa zilei de 23 spre 24 august, pentru că în dimineaţa zilei de 24, pe la ora 5.30, deja au început bombardamentele germane şi s-a distrus inclusiv partea din Palatul Regal unde a fost arestat mareşalul Antonescu. Regele însă plecase noaptea din Bucureşti, la Poiana Gorj.” Clădirea Radioului a fost bombardată de mai multe ori, începând din dimineața zilei de joi, 24 august 1944 și emisia s-a întrerupt, iar 16 lucrători ai Radioului au murit în clădirea din Str. General Berthelot.

După Revoluţia din 1989, şi după revenirea în ţară a Familiei Regale, parteneriatul dintre Casa Regală şi Radiodifuziune a continuat la fel de strâns.

Microfonul regal, Revista Radiofonia, 1932
Microfonul regal, Revista Radiofonia, 1932

Vineri 27 septembrie 2002, Societatea Română de Radiodifuziune a organizat, la Palatul Parlamentului, o conferinţă internaţională privind rolul mass-media, iar Principele Radu a fost invitat să rostească o alocuţiune. Principele Radu a spus, cu acel prilej:

„Mass-media are acum de parcurs un drum complex, important, responsabil de reflectare, dar şi unul inedit, profund, personal, de redefinire.

În ciuda tuturor greutăţlor pe care le avem, dezvoltarea gazetăriei în ţara noastră este dovada cea mai bună că există speranţă pentru România. În ultimii doisprezece ani am fost martorii unei veritabile înfloriri în toată media românească, scrisă sau electronică. În termeni de calitate şi de varietate, comparaţia este favorabilă nouă, în oricare ţară europeană. Suntem, de asemenea, mândrii moştenitori ai unei tradiţii de gazetărie care a existat înainte să ne fie impus comunismul. Ne aflăm în al treilea secol, consecutiv, în care gazetăria a reflectat esenta existenţei noastre.”

Miercuri, 29 octombrie 2003, Principele Radu a participat, la Palatul Parlamentului, la manifestările organizate de Societatea Română de Radiodifuziune cu prilejul aniversării a 75 de ani de radiofonie românească.

La 26 aprilie 2005, Principele Radu, în calitate de Reprezentant Special al

Carol I în Revista Radio România, mai 1941
Carol I în Revista Radio România, mai 1941

Guvernului, a participat la un program realizat de Societatea Română de Radiodifuziune, cu tema „România la ora Europei”.

Familia regală a primit, vineri, 16 mai 2008, la Palatul Elisabeta, o delegaţie a participanţilor la cea de-a XV-a reuniune anuală a Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM), desfăşurată în perioada 16 – 18 mai, la Bucureşti, în premieră într-o ţară din afara spaţiului mediteranean.

Transmiţând salutul fostului suveran Mihai I, Principale Radu a afirmat că familia regală consideră că „România, prin situarea sa regională, ca ţară dunăreană, împărtăşeste aceleaşi valori specifice ţărilor mediteraneene reflectate în cultura românească, în politica şi în valorile sale militare”.

La rândul său, preşedintele COPEAM, Habib Chawky Hamraoui, a apreciat că „Mediterana nu are frontiere, iar România prin activitatea radioului şi televiziunii sale publice împărtăşeşte şi promovează aceleaşi valori de justiţie socială, libertate şi democraţie ca şi COPEAM”.

La eveniment au fost prezenţi fostul suveran Mihai I şi regina Ana, principesa Margareta, precum şi preşedinţii Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi Societăţii Române de Televiziune (SRTV), Maria Ţoghină şi, respectiv, Alexandru Sassu.

Emisiunea „Seara de operă”, care a fost difuzată sâmbătă, 25 octombrie 2008, la Radio România Muzical, i-a avut ca invitaţi speciali pe doi dintre membrii Casei Regale a României: MS Regina Ana şi ASR Principele Radu, cu gânduri despre una dintre marile voci ale României, Virginia Zeani.

În 2008, anul în care se împlineau 150 de ani de la naşterea lui Giacomo Puccini, „Seara de operă” a programat un serial dedicat creaţiei pucciniene comentat de Virginia Zeani, celebra soprană română, una dintre cele mai bune interprete ale rolurilor maestrului italian.

MS Regele Mihai (c) Casa MS RegeluiÎn ultimul episod al seriei Puccini, au vorbit despre Virginia Zeani cei doi membri ai Casei Regale a României. MS Regina Ana spunea despre Virginia Zeani: “(…) o artistă cu un fel de a cânta foarte profund şi emoţionant, o persoană foarte deschisă, cu un zâmbet superb, sinceră şi onestă care, atunci când îşi vorbea, te privea direct în ochi “; „(…) o întâlnire şi o amintire de neuitat…”, iar ASR Principele Radu spunea despre Virginia Zeani: “(…) o personalitate căreia lumea îi este datoare, nu doar România”.

Luni, 13 aprilie 2009, la clubul Ramada-Majestic, Teatrul Naţional Radiofonic a organizat audiţia cu public a premierei „Noaptea Reginei” – spectacol realizat după un scenariu radiofonic de Doina Papp, având la bază volumul de amintiri „Reîntoarcerea Reginei Maria Karadjordjević”, de Dragana Bošković, regia artistică fiind semnată de Ilinca Stihi, în distribuţie aflându-se Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea şi Orodel Olaru.

Prezentat în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, şi difuzat la Radio România Cultural, spectacolul evoca destinul dramatic al Reginei Maria Karadjordjević, completând imaginea Casei Regale a României, într-o epocă istorică eroică.

Regina Maria a Serbiei, eroina cărţii, nu este altcineva decât Mărioara – Mignon – cum era alintată fiica cea mică a Reginei Maria a României şi a Regelui Ferdinand.

Tânăra prinţesă blondă, cu chip frumos, apare alături de fraţii şi surorile sale, de părinţii săi, în atâtea fotografii de la Pelişor, Cotroceni sau Balcic. A plecat din Romania în 1922, pentru a se căsători cu Regele Alexander al Sebiei. Drumul pe Dunăre, primirea sărbătorească la Belgrad, căsătoria, viaţa alături de regele patriot în care sârbii văd făuritorul Iugoslaviei moderne, bucuria unui cămin liniştit în care se nasc trei băieţi înconjuraţi cu dragoste şi caldură –  altfel spus, destinul fericit al Mărioarei este curmat în anul 1934, când Regele Alexander este ucis la Marsilia, unde poposise în drumul spre Paris, pentru a se închina la mormântul eroilor. Rămasă singură, Regina îi va cultiva memoria, va avea grijă de copii până la exilul forţat care i-a despărţit după căderea monarhiei.

Regele Mihai I la Radio România, 17 aprilie 2009
Regele Mihai I la Radio România, 17 aprilie 2009

La Londra, unde îşi va sfârşi zilele, în anul 1961, Maria Karadjordjević mai spera sa obţină îndurarea oficialilor sârbi pentru repatriere. Ar vrea să moară şi să fie îngropată lângă soţul său, dar, din păcate, acest „favor” final i se refuza. În cea mai lungă noapte a vieţii sale – Noaptea Reginei – cea în care aşteapta telefonul de la Ambasadă, Regina îşi retrăieste practic viaţa, rememorând episoadele semnificative.

Majestatea Sa Regele Mihai I al României a fost prezent, vineri, 17 aprilie 2009, la Radio România, cu ocazia evenimentului prilejuit de lansarea volumului „Istoria trece, cuvântul rămâne…”, de Vasile Ionescu, ultimul director general al Societăţii Române de Radiodifuziune din perioada precomunistă.

După lansarea cărţii, Majestatea Sa a fost însoţit de Maria Ţoghină, preşedinte director general al Radio România într-un tur de prezentare a Casei Radio, şi a vizitat câteva din locurile cele mai importante ale radioului public: Controlul General Tehnic, Radio România Actualităţi, Camera Ştirilor şi Studioul de înregistrări al Teatrului Naţional Radiofonic.

Majestatea sa a fost plăcut impresionat de vizita la Casa Radio, şi a fost interesat să afle aspecte legate de munca jurnaliştilor şi noua tehnologie de realizare şi difuzare a emisiunilor radio. În studioul Teatrului Naţional Radiofonic, Majestatea Sa şi-a amintit cu plăcere de toate marile personalităţi ale dramaturgiei româneşti – actori, regizori, scriitori – care au trecut pragul acelui studio atât înainte, cât şi după cel de-al doilea Război Mondial.

 

Într-un interviu acordat pentru Radio România, Majestatea Sa a apreciat eforturile făcute de lucrătorii radioului public pentru promovarea valorilor culturale şi i-a sfătuit pe tinerii jurnalişti să fie conştienţi de responsabilitatea pe care o au faţă de transmiterea corecta şi obiectivă a informaţiei către ascultători.

La 28 mai 2010, Maria Ţoghină, Preşedintele Director General al SRR, a primit Medalia Regelui Mihai I pentru Loialitate, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta.

Înalta distincţie a fost oferită pentru “curajul şi generozitatea” cu care, în calitatea de Preşedinte Director General al Radioului public, a fost alături de Casa Regală a României în viaţa publică, dar şi pentru modul în care a demonstrat, prin exemplul personal, că valorile perene promovate de Casa Regală a României sunt de actualitate. De asemenea, medalia a fost oferită şi ca urmare a modului constant prin care SRR oferă publicului român informaţii clare şi corecte despre Familia Regală a României.

regele mihai radio romaniaÎn anul 2011, cu prilejul celebrării celor 90 de ani ai Regelui Mihai I, a apărut, în colecţia „Biblioteca Radio” a Editurii Casa Radio, volumul „În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje şi convorbiri radiofonice ale M.S. Regele Mihai I al României (1989-2010)”, ce cuprinde două compact-discuri conţinând mesaje ale Regelui Mihai I din ultimii 22 de ani şi o serie de interviuri inedite realizate în perioada 2008-2009, de două jurnaliste ale serviciului public de radiodifuziune: Mariana Conovici şi Denise Theodoru. Volumul a fost lansat la 9 noiembrie 2011, la sala Radio, în prezenţa Principesei Moştenitoare şi a Principelui Radu, a Preşedintelui Director General al SRR, András István Demeter. La eveniment au participat, de asemenea, foştii Preşedinţi ai Radioului, Maria Ţoghină şi Andrei Dimitriu.

Regele Mihai și principesa Margareta au decorat, joi, 25 octombrie 2012, în cadrul unor ceremonii desfășurate în Sala Regilor a Palatului Elisabeta, o serie de personalități din România și din Europa. Medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate” a fost acordată și lui Andras Istvan Demeter, fost președinte director general al Societății Române de Radiodifuziune (SRR). Ceremoniile s-au înscris în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea zilei de naștere a regelui Mihai

Un concert susţinut de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Christian Badea, şi lansarea volumului „At your service at all times…”, dedicat Regelui Mihai I, au constituit evenimentele prin care Radio România a marcat, sâmbătă, 11 mai 2013, la Sala Radio din Capitală, Ziua Regalităţii (10 mai). Spectacolul oferit de Radio România în onoarea Casei Regale a marcat o adevărată premieră, acesta fiind primul Concert Regal găzduit de Radio România după 1947. În pauza concertului, în foaier, un al doilea moment a completat evenimentul găzduit de Radio România: lansarea albumului „At your service at all times…”, ediţia în limba engleză (carte şi două CD-uri), în traducerea lui Alistair Blyth. Această ediţie în limba engleză este continuarea firească a eforturilor de restituire către marele public a tezaurului de documente sonore din arhiva Radio.

 „Radio România şi Casa Regală au fost alături, în cei 85 de ani, în multe momente. Unul dintre ele este concertul şi lansarea din această seară. Dar va urma foarte curând un alt moment: transmiterea, din partea Majestăţii Sale Regele Mihai, a decoraţiei „Nihil Sine Deo” pentru Radio România şi un dineu la Palatul Elisabeta”, a spus principele Radu.

La 12 mai 2013, Înalta decoraţie NIHIL SINE DEO a fost acordată Societăţii Române de Radiodifuziune reprezentată de Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General, în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezenţa membrilor Casei Regale a României. Decoraţia regală „NIHIL SINE DEO” instituită în 2009 prin ordinul Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanţele de nivel înalt care îmbogăţesc prezentul românesc din domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic şi militar. Prin acordarea acestei distincţii, Casa Regală recunoaşte rolul important pe care radioul public l-a avut şi îl are în viaţa de zi cu zi a ţării, în general, şi în evoluţia Casei Regale, în particular.

grand prix novaÎn perioada 30 septembrie – 5 octombrie 2013, Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, în parteneriat cu URTI, s-a aflat sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României şi sub patronajul Ministerului Culturii.

La 7 noiembrie 2013, la Sala Radio a avut loc un recital extraordinar susţinut de celebrul pianist Dan Grigore, cu ocazia celei de-a 92-a aniversări a zilei de naştere a Majestăţii Sale, Regele Mihai, în prezenţa Alteţelor Regale Principesa Margareta, Principele Radu şi Principele Nicolae.

În 9 mai 2014, în ajunul datei de 10 mai – sărbătoare a regalităţii în România – a avut loc, la Sala Radio, un concert – Simfonia a IX-a, marea capodoperă a lui Beethoven, una dintre cele mai cunoscute partituri ale tuturor timpurilor, interpretat de Orchestra Naţională Radio, cu participarea Corului Academic Radio, dirijor Dan Mihai Goia. Concertul s-a desfăşurat în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Maria şi Principele Nicolae

Vineri, 8 mai 2015, Sala Radio a găzduit două evenimente dedicate sărbătorii de 10 Mai.

În cursul dimineții, Alteța Sa Regală Principele Radu a luat parte, în Foaierul Central al Sălii Radio, la evenimentul de lansare a albumului „10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)” apărut la Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei „Carol I”.

Albumul (carte și CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, reunite şi îngrijite de Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive Radio România.

Cu această ocazie, a luat cuvântul Alteța Sa Regală, Principele Radu, care în cuvântul adresat audienței, a afirmat:

„Majestatea Sa Regele este nespus de bucuros că domniile voastre aţi decis şi împlinit într-un mod atât de frumos un proiect care, în ciuda aparenţelor, nu este unul doar cultural, ci și cu însemnătate istorică, statală, politică și diplomatică. Şi astăzi Familia Regală găseşte că radioul este un instrument fermecat, aşa cum o credea şi acum aproape nouă decenii”.

În cursul serii, Alteța Sa Regală Principesa Maria a luat parte, în Studioul de concerte „Mihail Jora”, la Concertul Regal dedicat zilei de 10 Mai organizat și oferit de Societatea Română de Radiodifuziune. Concertul a fost susținut de Orchestra Națională Radio, aflată sub bagheta maestrului Radu Popa, avându-l ca solist, la pian, pe Horia Mihail.

Între 16 şi 21 iunie 2014, a avut loc a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României. Creatori, specialişti, dar şi iubitori de teatru radiofonic au participat la festival, iar în concurs au intrat 44 de spectacole radiofonice din 21 de ţări din întreaga lume.

La 25 martie 2015, Tiberiu Soare, unul dintre cei mai importanţi muzicieni români ai momentului, dirijor principal – la acel moment – al Orchestrelor şi Corurilor Radio a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, distincţie acordată de Casa Regală a României, cu ocazia aniversării zilei de naştere a Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta. În cadrul ceremoniei desfăşurate în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia au mai fost decorate alte personalităţi marcante ale vieţii publice şi o serie de instituţii culturale şi de învăţământ din România şi din Republica Moldova.

La 8 mai 2015, în continuarea tradiţiei instaurate în ultimele trei stagiuni de Radio România la Sala Radio, Orchestra Naţională Radio a susţinut un eveniment de gală – Concertul Regal, programat în onoarea zilei de 10 mai – sărbătoare a regalităţii în România. Pentru a marca acest moment important, Orchestra Naţională Radio, ansamblu dirijat de Radu Popa, avându-l ca solist, la pian, pe Horia Mihail, a propus un program special ce a inclus Imnul Regal semat de Eduard Hubsch, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian si orchestră, op. 18 de S. Rachmaninov şi Simfonia în re minor de C. Franck. Evenimentul a fost onorat prin participarea Alteţei Sale Regale Principesa Maria.

În perioada 1 – 6 iunie 2015, a avut loc cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, a avut loc la Grand Hotel Continental din Bucureşti, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României.

Festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică şi simbolică dintre Casa Regală şi Radio România.

La 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific. Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.

Concert Regal la Sala Radio - Foto. Alexandru Dolea
Concert Regal la Sala Radio – Foto. Alexandru Dolea

La 6 mai 2016, a avut loc Concertul Regal, prezentat de Orchestra Naţională Radio în onoarea zilei de 10 mai – sărbătoare a regalităţii în România. Seara de gală a fost onorată de prezenţa unor reprezentanţi ai Familiei Regale a României, ambasadori, membri ai corpului diplomatic şi personalităţi ale vieţii culturale. În contextul evenimentelor dedicate regalităţii în România, în deschiderea Concertului Regal, în foaierul Sălii Radio, a avut loc, pentru al treilea an consecutiv, o lansare de carte dedicată Familiei Regale a României.

Volumul Anul Regal, publicat sub îngrijirea profesorilor ieşeni Daniel Şandru şi Alexandru Muraru, la Editura Adenium reprezintă un jurnal al Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României şi de la promulgarea Constituţiei din 1866.

La acest eveniment au luat cuvântul Alteţa Sa Regală Principele Radu, Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Daniel Şandru – director al Revistei „Timpul”, Alexandru Muraru – doctor în ştiinţe politice, cercetător ştiinţific şi cadru didactic în Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Doru Tompea – rectorul Univeristăţii „Petre Andrei” din Iaşi, jurnaliştii Ovidiu Nahoi şi Liviu Mihaiu şi Denise Theodoru – moderatorul evenimentului.

În perioada 30 mai – 4 iunie 2016, s-a desfăşurat cea de-a a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova. Festivalul s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României. La 4 iunie 2016, a avut loc, la Palatul Elisabeta, festivitatea de premiere a laureaţilor celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custodele Coroanei.

Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Maria, căreia i s-a alăturat Katharina Rathouska – Directorul Departamentului de Radio Drama şi Literatură al Radiodifuziunii Cehe, Preşedintele Juriului, Directorul Centrul Cultural Media al Radio România – Atila Vizauer, participanţii la festival şi reprezentanţi ai presei.

„Doresc să transmit din partea Principesei Margareta a României felicitări sincere tuturor participanţilor cât şi câştigătorilor de astăzi, care şi-au asumat realizarea la un înalt nivel a unor opere din această artă specială. Radio România merită şi ea felicitări pentru organizarea acestui important festival”, a declarat Alteţa Sa Regală Principesa Maria.

La 20 octombrie 2016, Teatrul Naţional Radiofonic a organizat audiţia spectacolului „Alegerea” – piesă de teatru într-un act scrisă la Versoix în anul 1960 de Majestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana. Evenimentul a avut loc în prezenţa Alteţei Sale Regale Pricipesa Maria a României, la Centrul de Presă al Societăţii Române de Radiodifuziune, din foaierul Sălii Radio.

Spectacolul s-a înscris în programul evenimentelor dedicate aniversării zilei de naştere a Majestăţii Sale Regele Mihai, pe 25 octombrie 2016, zi în care s-a difuzat, în premieră, la Radio România Actualităţi.

Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Ion Andrei Puican. În distribuţie: Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, George Mihăiţă, Marius Bodochi, Dorin Andone, Marius Călugăriţa, Marcelo Cobzariu şi Daniela Ioniţă Marcu. Asistenţa tehnică: Mirela Anton şi Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea

La 12 mai 2017, Orchestra Naţională Radio a sărbătorit Ziua Regalităţii printr-un concert special, sub bagheta dirijorului britanic William Kunhardt, cu participarea violonistului Eugen Sârbu, singurul muzician român menţionat, alături de George Enescu, în celebra publicaţie Oxford Dictionary of Music.

Regele Mihai I la Radio România, 17 aprilie 2009
Regele Mihai I la Radio România, 17 aprilie 2009

oncertul este o continuare a tradiţiei instaurate în ultimele stagiuni la Sala Radio, de celebrare a zilei regalităţii în România, şi a fost onorat de participarea Alteței Sale Regale Principesa Maria. I-au stat alături directorul Centrului Cultural Media al Radio România, Attila Vizauer, ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, consilierul Ministrului Apărării Naționale, general (r) Ștefan Dănilă.

Între 29 mai şi 3 iunie 2017, Radio România a organizat cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicat inovaţiei în creaţia radiofonică. Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă inovaţia, iar ediţia din acest an a continuat o tradiţie onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României.

Festivitatea de premiere a laureaţilor celei de-a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custodele Coroanei, a avut loc la 2 iunie 2017, la Palatul Elisabeta. Alături de Principesa Moştenitoare Margareta şi de Georgică Severin, Directorul General Interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune (în prezent Preşedinte Director General), s-a aflat o invitată specială, celebra actriţă de origine britanică Jacqueline Bisset.

La 9 iunie 2017, la Palatul Elisabeta, Alteța Sa Regală Principesa Maria a României a onorat profesorii din București și din Județul Ilfov care au câștigat premiile locale la această ediție a programului național de educație de mediu Patrula de Reciclare. Evenimentul a reunit profesorii premiați, reprezentanții Asociației RoRec, ai partenerilor și suporterilor programului.

Alteța Sa Regală Principesa Maria a înmânat diplomele profesorilor coordonatori ai echipelor premiate, numindu-i ”ambasadori ai cauzelor nobile și formatori ai generațiilor viitoare care ne fac să devenim un popor mai responsabil și să trăim într-o țară mai curată.”

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ştiri * Bună dimineața, România!
Meteo Chişinău
1 °C
Ceață
Umiditate:96 %
Vint:2,6 m/s
Dum
2 °C
Lun
1 °C
Mar
1 °C
Mie
0 °C
Joi
1 °C

Curs oficial BNM 18 Noiembrie 2017

MDL RATĂ TREND
EUR 20.7556 -0.0000
USD 17.6425 -0.0000
RON 4.4747 -0.0000
UAH 0.6663 -0.0000
RUB 0.2942 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău