Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută:  ”Expedițiile Memoriei” și deportările românilor basarabeni în Siberia

  • 04 Noiembrie 18:19

”Expedițiile Memoriei” și deportările din Basarabia a fost cea de-a doua temă prezentată la Biblioteca Județeană ”G.T.Kirileanu” Neamț în cadrul proiectului cultural ”Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută” organizat în parteneriat cu Radio România Chișinău.

Istoricul Octavian Țicu, alături de Violeta Gorgos, regizoarea documentarelor realizate în urma celor 4 ”Expediții ale Memoriei” și Lucia Tăut, autoarea emisiunii ”Natura în Obiectiv”de la Moldova 1, au prezentat publicului nemțean din descoperirile realizate în cadrul proiectului ”Expedițiile Memoriei”.

Invitat special al evenimentului, istoricul Octavian Tîcu, a inițiat proiectul  ”Expedițiile Memoriei” în anul 2013, pe vremea când a fost ministru al Tineretului și Sportului:  ”Expedițiile Memoriei” a fost prima atitudine oficială a unui ministru de comemorare a deportărilor ca fenomen istoric. Această atitudine am luat-o din cauza că pănă atunci a existat o mare bătălie între autorități, care în mare parte în R. Moldova au fost niște nume de ”turiști” comuniști, reproduși în putere, la fel ca și în România doar că România a avut un alt destin. Pe de altă parte, a fost memoria colectivă a oamenilor care au fost deportați și care au avut nevoie de reabilitare. Necesitatea de a reabilita deportații m-a împins către acest proiect în care an de an mergem în expediții cu tinerii de la facultățile de istorie din România și R. Moldova pe locurile unde au fost deportați românii, în spațiul ex-sovietic.” a mărturisit Octavian Țîcu în deschiderea prezentării „O identitate în transformare: românii dintre Irkutsk și Krasnoiarsk“ 

În cadrul manifestării au fost proiectate câteva secvențe din documentarul „Expedițiile Memoriei. Jurnal de bord Siberia Irkutsk“, o producție a TVR Iași și OWH Studio, în regia Violetei Gorgos.

”Din păcate în România nu se știe prea multe despre Basarabia, care rămâne o Necunoscută iar acolo, în Siberia, unde am ajuns noi oamenii nu știu nimic despre România. Pentru ei România este o fantomă. Sunt foarte bine prelucrați de politica statului și de tot ce le dă televiziunea. Ei alt acces la informații decât televiziune nu au și pentru ei România este ceva dincolo de interesul lor, știu că le este dușman, mă refer la basarabenii pe care i-am întâlnit acolo. I-am invitat în România să vadă mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna și s-au arătat interesați. Oamenii au o deschidere. De aceea cred că dincolo de politici, dincolo de ceea ce înseamnă activitățile statului, că statul nu se va implica niciodată, ceea ce este cel mai important este ceea ce facem noi de la oameni la oameni ” este de părere regizoarea basarabeană Violeta Gorgos.

Lucia Tăut – autoarea emisiunii „Natura în Obiectiv“ de la televiziunea națională a Moldovei a prezentat un mic fragment din ”Siberia Altfel”

”Siberia pentru mulți basarabeni înseamnă multă durere, multă tristețe și un ținut al frigului. De această dată noi am văzut Siberia cumva altfel. Cu o natură spectaculoasă, foarte colorată și ne-a surprins, de asemenea căldura oamenilor” mărturisea în intervenția sa jurnalista Lucia Tăut.

Printre susținătorii proiectului ”Maluri de Prut-Basasarbia Necunoscută” se numără omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu,  fost vice-primar al orașului Piatra Neamț și un cunoscut susținător al basarabenilor și apropierii celor două maluri de Prut. Pentru contribuția adusă la promovarea imaginii orașului Piatra Neamț cât și a orașului Orhei a fost declarat cetățean de onoare al ambelor orașe.

”Dacă acum 15-20 de ani se vorbea urât și de o parte și de alta unii despre alții, și când mergeam acolo nu îmi plăcea, trebuia să fac ceva, ca să le schimb această părere. Mi-am zis că doar aducându-i la Piatra Neamț să vadă cu ochii lor România îi va ajuta să își schimbe idea. Am adus Ziua Vinului de la Orhei la Piatra Neam unde am invitat 200 de oameni, pentru doua zile în care cheltuielile au fost suportate de mine. M-am gândit că acești 200 vor transmite la alții 200 și la alții încă o sută, uite ce am găsit în România. Acum nu mai aud vorbindu-se urât despre România la Orhei. Vorbim ca între frați ”

Deportările, care au țintit în special populația intelectuală, au avut rolul, spun istoricii, de a distruge coloana vertebrală a poporului, ca mai apoi să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri. Datele oficiale arată că aproximativ 70 de mii de români basarabeni au fost strămutați cu forța în Siberia și Kazahstanul de Nord, în cele trei valuri de deportări (12-13 iunie 1941, 5-6 iulie 1949, 31 martie – 1 aprilie 1951). Datele neoficiale susțin însă că numărul acestora ar fi mult mai mare.

„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio Chișinău în perioada octombrie-decembrie 2017. Proiectul presupune organizarea unor activități cultural-educative, precum și de documentare și informare, întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut.

A treia dezbatere-dialog în cadrul proiectului ”Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută” va avea loc la Biblioteca Județeană ”G.T. Kirileanu” marți, 14 noiembrie. Subiectul abordat va fi  presa și libertatea de exprimare în R. Moldova. Invitatul special al evenimentului este Vlad Țurcanu, consilier prezidențial și fost redactor-șef Radio România Chișinău.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chişinău
-3 °C
Ceață
Umiditate:92 %
Vint:1,27 m/s
Joi
0 °C
Vin
1 °C
Sâm
3 °C
Dum
3 °C
Lun
4 °C

Curs oficial BNM 22 Noiembrie 2017

MDL RATĂ TREND
EUR 20.5096 -0.1734
USD 17.4900 -0.0736
RON 4.4047 -0.0467
UAH 0.6603 -0.0029
RUB 0.2942 -0.0019
Arhivă Radio Chișinău