Eugen Carpov: ”Unirea Republicii Moldova cu România este un proces pe care nu îl exclud”

  • 11 Februarie 2016 12:56
Eugen Carpov: ”Unirea Republicii Moldova cu România este un proces pe care nu îl exclud”

Interviu cu deputatul Eugen Carpov, prim-vicepreședintele Partidului Popular European din Moldova.

Bună ziua , doamnelor și domnilor! Sunt Corneliu Rusnac și vă salut la interviul săptămânii, invitatul emisiunii noastre de astăzi este prim-vicepreședintele PPEM, deputatul Eugen Carpov, fost vice-premier pentru problema transnitreană. Domnule Carpov, bună ziua și bine ați venit!

Eugen Carpov -  Bună ziua!

Radio Chișinău – Aș vrea să începem discuția noastră cu votul din 20 ianuarie , când PPEM nu a susținut Guvernul Filip. De ce ?

Eugen Carpov -  Nu am susținut acest Guvern, am avut o poziție , eu aș spune consecventă, pactic PPEMnu a votat nici un Guvern începând cu luna februarie , mă refer la guvernele Gaburici, Streleț și Filip. Nu am votat pentru că, ne-am declarat partid în opoziție. Decizia a fost luată, dacă ne referim la votul din 20 ianuarie , atunci noi pe 15 am avut o ședință a Consiliului Național a partidului, și s-a luat această decizie, practic cu o majoritate pentru a rămâne în continuare în opoziție. Motivul principal, este că nu avem încredere în actuala majoritate, toți am fost martorii cum a fost creată această majoritate , e una creată pe criterii total diferite de cele care sunt criteriile clasice, practic au fost rupte în părți fracțiunile parlamentare , a fost stimulat un proces de migrare a deputașilor din fracțiunile pe care le-au reprezentat atunci când au intrat în Parlament, spre alte platforme și impresia mea personal, dar și a colegilor este că aceste platform și grupuri au fost constituite doar pe interese, care diferă de interesul cetățeanului care astăzi, de mai mult de jumate de an protestează în stradă

Radio Chișinău – Și cum se simte PPEM în opoziție?

Eugen Carpov -  Viața în opoziție nu este ușoară , este diferită de cea de la guvernare, pentru că guvernanții au pârghii administrative . pot să manevreze cu resurse financiare, pot să realizeze proiecte și să fie vizibili, în opoziție trebuie să fii active, dar critic , pentru că asta este menirea opoziției. Noi suntem un partid în devenire, noi suntem practice înregistrați în vara anului trecut. Acum suntem în plină activitate de consolidare a structurilor de partid , de extindere pe întreg teritoriul țării. Chiar mâine vom avea o ședință a Consiliului Național în care vom dezbate și realizările anului trecut, dar și restanțele pe care le avem. Vom discuta despre planurile din anul curent , dar în maqre parte vom discuta despre perioada imediat următoare , lunile februarie –martie, care va fi mai departe poziția partidului în raport cu evenimentele care urmează să aibă loc pe agenda politică din Republica Moldova.

Radio Chișinău – Anul 2016 a început în Republica Moldova , cu o perioadă de fierbere, așa intensă . Ce atitudine are PPEM față de protestele recente organizate de Platforma DA, de Partidul Nostru și PSRM? Cum le vedeți?

Eugen Carpov -  Noi din start, am declarat foarte deschis , chiar înainte de un miting destul de serios, care a avut loc pe 6 septembrie, anul trecut , când au ieșit peste 50.000 de mii de cetățeni în Piață. și noi atunci am ieșit într-o conferință de presă și am sprijinit spiritual protestatar al populației. Noi am spus foarte clar, cetățeanul are dreptul constituțional să protesteze atunci când consider că i se încalcă drepturile că nu i se asigură un nivel decent de trai , când consider că guvernanții operează cu interese proprii , și nu cu angajamentele pe care și le-au asumat atunci , când cetățeanul le-a oferit mandatul pentru a guverna, și noi am fost și suntem alături de protestatari. Evident, că unii pun întrebarea, de ce PPEM nu este pe tribuna din PMAN sau din fața Parlamentului. Pentru că aici trebuie să fim mai nuanțați și noi avem o viziune a noastră . Constatăm că una este doleanțele cetățenilor și altele sunt interesele celui care urcă pe tribună și încearcă să devină organizatorul și coordonatorul acestor proteste . Am văzut că oficial organizatorii au fost societatea civilă, dar care ușor ușor s-a transformat într-un partid politic, chiar dacă din start organizatorii acestei platforme civice negau faptul că doresc să creeze un partid politic. L-au creat, după care avem faza a doua , acetor mișcări s-au asociat niște partide viziunea de dezvoltare a Republicii Moldova a cărora diferă totalmente de principiile pe care le vede o mareparte a majorității populației , dar și diferă și de viziunea PPEM. Mă refer aici la PN și PSRM. Noi am considerat , că să fim împreună pe aceeași tribună , chiar dacă promovăm un obiectiv de scurtă durată , cum ar fi jos guvernarea actuală , noi nu putem să mergem. Noi suntem alături de cetățeni , dar nu vom avea inițiative ghidate de Renato Usatâi și Igor Dodon. Noi vom merge pe agenda proprie, iar agenda noastră este să avem acțiuni, să avem inițiative pe care le lansăm noi, chiar astăzi am avut o conferință de presă, domnul Leancă și colegii au prezentat o viziune de zece puncte pentru a promova drepturile cetățenilor din diaspora moldovenească și de a-I atrage pentru ca acești cetățeni să poată să revină în condiții normale în Republica Moldova, să stimulăm revenirea cetățenilor noștri acasă. Asta a fost ultima inițiativă. Dacă e nevoie să mai menționez câteva , chiar zilele trecute în Parlament, în comisia din care fac parte Securitate, Apărare și Ordine publică s-au dezbătut doua proiecte ale partidului nostru. Este vorba despre transparentizarea activității întreprinderilor de stat. Una ținea de extinderea competenței Curții de Conturi , să aibă dreptul să verifice activitatea Întreprinderilor cu un capital de stat mai mare de 20 % și acum este 50%. Diferența era că din această marjă de 50 și 20 % intrau companii, cum ar fi de exemplu Moldova Gaz, care e o companie foarte mare , de impact direct asupra vieții cetățenilor , dar și a economiei Republicii Moldova, dar care pe motivul legii cu privire la Curtea de Conturi, nu putea fi controlată de acest organ de stat abilitat .La fel, de exemplu nu putea fi controlat și Banca de Economii , până la momentul dispariției acestuia, după ce a fost diminuat déjà capitalul de stat, și noi avem convingerea că dacă Curtea de Conturi ar fi avut posibilitatea să verifice aceste întreprinderi , noi puteam să evită anumite consecințe negative cu impact direct asupra Republicii Moldova. Spre regretful meu, această inițiativă nu a fost susținută de cei care reprezintă astăzi așa numita majoritate. Și a doua inițiativă ținea de întreprinderile de stat , să efectueze în fiecare an un audit al rapoartelor financiare , să publice auditul și rapoartele pe site-ul web , și să le aibă publicate pentru accesul publicului cel puțin pentru 5 ani de zile. La fel,nici această inițiativă nu a fost susținută de majoritate , Eu mi-am pus întrebări , am comentat și în public , evident că noi o să promovăm aceste prouiecte în continuare și în alte comisii, astfel ca ele să ajungă, să fie dezbătute în plenul Parlamentului. Sper foarte mult că o să ne reușească.

Radio Chișinău – De ce credeți ca nu s-a dorit susținerea lor?

Eugen Carpov -  Nu știu, poate că această majoritate fragile poate că încă nu are un mecanism de lucru prin care să aibă o viziune comună pe proiectele care se dezbat, asta ar fi un motiv să spun așa neutru, alt motiv aș putea să cred că există anumite interese , dacă e vorba de Moldova Gaz, atunci poate cineva și-ar dori să rămână Moldova Gaz fără posibilitatea de a fi controlată de organele de stat , deci există și anumite interpretări care ar însemna existența unor interese. Pentru cei de la guvernare, cred că soluția cea mai bună ar fi să accepte cât mai repede asemenea inițiative . să exploateze în sensul bun al cuvântului aspectele positive ale acestora, după ce intră în vigoare, decât să încerce să le dea la o parte și să trezească nedumeriri justificate din partea societății.

Radio Chișinău –  Să revenim puțin la proteste. Am văzut că principal revendicare a protestatarilor este convocarea alegerilor anticipate . Ce atitudine are partidul din care faceți parte despre alegerile anticipate? Și în general, acestea ar putea fi o soluție pentru Republica Moldova, sau ar putea complica lucrurile?

Eugen Carpov -  Da, iarăși mă voi referi la partea formală, pe 15 ianuarie Consiliul Național al partidului, a menționat pe lângă faptul că noi rămânem în opoziție și nu sprijinim nici un fel de componență a guvernului generată de această majoritate, o altă nunață care a fost dezbătută și adoptată decizii , a fost că noi ca partid de opoziție vedem alegerile anticipate ca o posibilitate de a schimba lucrurile în această țară. Dar sigur , că trebuie să intrăm și în detalii pe subiectul respectiv . Nu putem spune doar, mâine vrem alegeri anticipate , cel puțin noi PPEM ne considerăm un partid responsabil pentru atitudinile pe care le luăm față de procesele din țară. Dacă va continua această instabilitate totală, care există déjà practic de un an și în Republica Moldova, eu cred că, vom intra într-un faliment total. Ca și politicieni responsabili, nu putem să admitem așa ceva. Deci, e nevoie de o perioadă cât de scurtă de stabilizare a proceselor, în special economice, financiare, bancare, situația cu justiția în Republica Moldova , după care terenul să fie pregătit pentru alegeri anticipate. Alegerile anticipate trebuie petrecute în condiții care să garanteze venirea la putere a forțelor sănătoase fără implicarea, iarăși a celor care au capacitatea să intervină în actul alegerilor. Pentru asta avem nevoie de instituții independente, cum ar fi în primul rând CEC , avem nevoie de organelle de justiție, procuratură , judecătorii, care să fie independente, sau cât de cât scoase de sub influența politicului și doar în așa condiții să organizăm alegerile ulterioare. Deci , eu nu aș exclude că el ar putea să aibă loc în perioada sfârșitului anului curent.

Radio Chișinău –  Ați fost întotdeauna un promoter consecvent al ideii europene al apropierii Republicii Moldova de UE , astăzi mai putem vorbi despre traseul European al Republicii Moldova?

Eugen Carpov -  Putem vorbi, putem și trebuie să vorbim , pentru că dacă ne-am dezice de dezideratul respectiv , eu cred că atunci Republica Moldova nu mai are un viitor, pentru că nu prea are alternative. Dezvoltarea statului trebuie să se bazeze pe niște principii, care și-au dovedit capacitatea și viabilitatea de a crea progres,și acestea sunt cele din vest. Pentru că vrem ori nu vrem, vrea Igor Dodon sau Usatâi să convingă populația că în este principiile sunt mai bune, nu are nici o șansă să o demonstreze prin fapte, pentru că astăzi CSI-ul doar model de urmat nu poate fi. Sau dacă cineva încearcă să spună că în Federația Rusă democrația și drepturile omului sunt la un nivel mai înalt decât în UE , atunci nu mai avem ce discuta cu asemenea persoane care promovează ideile respective. Noi oricum trebuie, chiar dacă cetățeanul a oboist de a auzi că Republica Moldova trebuie să urmeze calea europeană , noi trebuie să venim cu mesajul că noi avem nevoie de valorile europene la noi acasă. Nu trebuie mutată Moldova în Europa, nu trebuie dusă sau aduși europeni la noi , noi trebuie să devenim prin esență, prin transformările interioare europeni .

Radio Chișinău –  Dar mai există în general șanse ca Republica Moldova să adere la UE într-un viitor previzibil?

Eugen Carpov -  Bine, dacă vorbim de un viitor previzibil de câțiva ani, cred că nu vom fi serioși, iar cei care au activat în diplomație, în relații externe cum sunt eu și mulți dintre colegii mei , ne dăm seama că trebuie să fim realiști. Realiști ar însemna nu o perioada de 2-3 ani, dar 8-10 ani, eu cred că este suficient pentru ca noi să parcurgem calea necesară de reforme, să atingem și un nivel de dezvoltare care să fie comparabil cu statele din UE și atunci procesul de aderare va fi unul firesc.

Radio Chișinău –  Tot mai multă lume vorbește în ultimul timp despre unirea cu România ca soluție de depășire a actualei crize politice , nu doar politice de fapt , ci și economice și sociale, pentru că e o criză generală. Dumneavoastră, ce părere aveți despre unire?

Eugen Carpov -  Despre unire cred că ar trebui să discutăm, ca și despre aderarea Moldfovei la UE, pentru că e un process, pe care eu personal nu îl exclud. Cât timp poate să dureze procesul acesta de apropiere , nu știu, dar dacă e să vorbim în termini mai pragmatici, atunci declarațiile de unire astăzi apar din partea unor partide, care din punctul meu de vedere întâmpină anumite greutăți în raport cu credibilitatea din partea poporului , cu anumite elemente de discreditare în fața electoratului, și atunci se încearcă atacul pe niște segmente care ar putea aduice dividend. Și aici nu putem să ascundem că și PL a preluat tricolorul unirii și încearcă să îl promoveze. Eu cred că este un truc dacă ne uităm pe termen scurt pentru mass-media, pentru populație, pentru a crea și alte evenimente și alte curente de gândire diferite de cele cu care populația déjà a obosit să se confrunte, realitate , greutăți, lipsă de viitor, lipsă de încredere și atunci apare o alternativă , cine o oferă devine un fel de erou . Asta este logica celor care acum flutură tricolorul.

Radio Chișinău –  E un segment al electoratului care iată potrivit sondajelor devine tot mai numerous. În urmă cu zece ani era estimate undeva cu 5-7 %, acum vedem că variază în jur de 20-25% ?

Eugen Carpov -  Este o situație când Republica Moldova întâmpină greutăți, oamenii sunt în drept să piardă încrederea în viitorul acestui stat și atunci oricum idea de a rămâne într-un spațiu European , este una care nu poate să fie pur și simplu abandonată și ca alternativă, da unirea Republicii Moldova cu România , ar aduce acest teritoriu într-un spațiu European și Euroatlantic.  O asemenea evoluție nu se exclude. Dacă situația interna a țării ar degenera și mai mult , dacă s-ar confrunta Moldova cu fenomenul dispariției de pe hartă , atunci cred că elemental unirii ar ieși în prioritate.

Radio Chișinău –  Aș vrea să discutăm puțin și despre problema transnistreană, pentru că ați fost mulți ani vice-premier pe problema transnistreană pe perioada in Guvern și cunoașteți mai multe despre acest subiect și întrebarea mea este, dacă poate fi rezolvată în condițiile actuale problema transnistreană, astfel încât să nu afecteze apropierea Republicii Moldova de UE, de România, de spațiul occidental?

Eugen Carpov -  Dacă este vorba de o perioadă scurtă, cum este anul 2015-2016, eu cred că o asemenea perioadă nu este bună pentru asemenea proiecte . Reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă loc într-o perioadă de stabilitate , când statul este puternic, când instituțiile statului sunt funcționale, independente , deciziile se iau conștient, asumat . Ce avem noi este o situație foarte diferită , avem un Președinte care nu a fost cel mai puternic pe perioada mandatului , o evoluție pe linie de Guvern , déjà trei la număr care nu au depășit o 100 de zile de activitate și un Parlament, care după cum spuneam a fost pur și simplu desfigurat . Conflictul transnistrean poate fi rezolvat și fiind că ați amintit o anumită conexiune cu procesul de integrare europeană , eu am convinegerea că avansarea pe cale europeană , ar facilita rezolvarea conflictului. Prin care metode, prin faptul că integrarea europeană trebuie să aducă beneficii cetățeanului , beneficiile respective vor face ca malul drept al rîului Nistru , să devină atractiv pentru populația din stânga Nistrului .Pentru că vrem noi sau nu, zona din stânga Nistrului este o zonă izolată , fără viitor, fără capacitate de dezvoltare . Chișinăul e într-o viață politică activă, noi suntem active la nivel internațional, și interesele interne blochează mișcarea înainte . În mod normal, noi trebuia să fim la nivelul statelor baltice , dacă aveam voință politică, caracter și demnitate pentru actul guvernării .În regiunea transnistreană, trebuie să o spun, există un process de ideologizare, de spălare de creier , e unul dirijat pe principii din fosta Uniune Sovietică , foarte mulți străini care vizitează Tiraspolul spun că e o parte a Uniunii Sovietice, care încă mai există pe harta Europei, dar care nu are nici un viitor. Deci noi trebuie să devenim atractivi. Doar prin demonstrarea că noi suntem mai buni și atunci reunificarea se va face în mod normal. Vreau să menționez că și din partea partidelor pro-ruse și în special PSRM avem proiecte clare, pe care le-au făcut și publice de federalizare a Republicii Moldova , adică reunificarea prin federalizare .Sunt totalmente împotriva unor asemenea proiecte , am avut 4 ani de negocieri cu Federația Rusă, cu Tiraspolul pe subiectul respectiv, știu ce înseamnă federalizare. Da, pe plan internațional există state fericite bazate pe sistem federal, în Republica Moldova nu avem substratul necesar pentru ca să divizăm țara pe porțiuni mai mici , pentru că dacă pornim procesul de federalizare , aceasta nu va include doar malul stang și drept al Nistrului . Dacă ne amintim de memorandumul Cozac , anul 2003 de atunci se includea și Găgăuzia ca parte separată și eu nu aș exclude și într-un viitor proiect dacă s-ar discuta ar mai fi anumite regiuni din Republica Moldova, care ar pretinde la o anumită autonomie. Asta ar însemna o fărâmițare a statului , o incapacitate de a adopta decizii la nivel central , pentru că aceste autonomii ar fi total diferite și ca consistență și care orientare politică .După mine , asta face parte dintr-un plan al forțelor externe care sunt interesate să facă din Republica Moldova un stat nefuncțional.

Radio Chișinău –   Cum stau lucrurile la Chișinău, sau cât de decise sunt autoritățile din Republica Moldova știm. Dar cât de preocupate sunt SUA de exmeplu sau Ukraina de existența unei Transnistrii separatiste?

Eugen Carpov -  Partenerii oștri sunt interesați, partenerii internaționali pe care i-ați menționat dvs.  Ukraina este statul care s-a confruntat acum spre regret în cel mai direct și barbar mod cu fenomenul separatismului . Dacă până anul trecut Ukraina era un mediator interest să existe stabilitate în Republica Moldova , dar fără a simți ce înseamnă instabilitatea, acum războiul după anexarea Crimeei de către Federația Rusă , ei au devenit chiar foarte atenți , implementează multe inițiative care să -și protejeze propriul său teritoriu de eventuale implicații din partea regiunii transnistrene asupra statalității ucrainene. OSCE-ul după cum cunoaștem , anul acesta președinția o deține Germania .Eu personal am lucrat și conlucrat foarte mult cu partenerii germani , și știu că Germania este foarte interesată să vină cu o mâina de ajutor pentru Republica Moldova pe conflict. Chiar dacă nu este parte a procesului 5+2 , Germania venea permanent cu inițiative, în fiecare an este organizată o Conferință pentru măsuri de încredere , Germania oferă proiecte de dezvoltare și apropiere a malurilor. Plus că acum Germania este principala forță din UE, și faptul că anume Germania va derula negocieri pe parcursul anului 2016 pentru mine este un semn încurajator , că noi ar trebui să avem rezultate .SUA și Ue sunt observatori, dar și cu acest rol au o implicare foarte mare și nu doar asistență, nu doar ajutor financiar , proiecte, dar și o poziție activă la masa de negocieri, care deseori nu corespunde cu poziția Federației Ruse , aici avem marii actori, care discută între ei subiecte pe care Republica Moldova nu le-ar putea aborda în nume propriu, pentru că există totuși o diferență de capacitate, de potențial, pe când UE și SUA au această capacitate și Germania după cum menționam și atunci asta cumva echilibrează procesul de negocieri.

Radio Chișinău –   Una dintre cele mai mari  probleme este prezența militară a Rusiei în Transnistria. Se știe acuma sau știe cineva cât armament este acum în stânga Nistrului?

Eugen Carpov -  Păi cu o anumită doză de aproximație se știe , pentru că există depozitele de la Cobasna și pe la începutul anilor 90 au existat inspecții militare la acele depozite. Erau inițial 40 de mii de tone de muniții și armament , jumătate au fost retrase sau distruse pe loc , au rămas circa 20 de mii de tone. Chiar și așa e mult, erau niște calcule dacă nu da Doamne s-ar produce vreun incident sau o explozie, atunci s-ar foarte multi km în jur ar suferi , pentru că totuși este un volum de explozibil foarte mare. Ca și capacitate, iarăși lucrurile sunt cunoscute , o parte circa 500 de militari sunt așa ziși pacificatori și peste 1500 de soldați sunt cei care fac parte din grupul Armatei a 14-a , transformat în niște unități care official declară că păzesc munițiile de la Cobasna , dar care au obligațiunea să fie retrase chiar dacă toate termenele au expirat și comunitatea internațională presează, sprijină demersurile Republicii Moldova , presează Federația Rusă. Spre regret Fedrația Rusă se comportă așa cum se comportă și ultimile evoluții cu Ukraina demonstrează că există problem în înțelegerea Federației Ruse ce înseamnă angajamente internaționale, ce înseamnă relații civilizate cu statele partenere și multe altele.

Radio Chișinău -  A r fi poate încă foarte multe de discutat , dar ne apropiem de finalul emisiunii. Vă întreb cum vedeți evoluțiile în Republica Moldova în următoarea perioadă?

Eugen Carpov -  Este o întrebare cu mai multe semne de întrebare, dar cu mai puține răspunsuri. E greu să știm care vor fi evoluțiile , cel puțin mișcarea protestatară nu a încetat .Mimarea unor acțiuni, propuneri inițiative din partea guvernării nu a fost suficientă pentru oamenii din piață. Partidele pe care le-am mai enumerat au interese care probabil depășesc simplul element de a obține mici transformări în Republica Moldova , scopul final este preluarea puterii în această țară , dacă ne referim la partidele de stânga. Cel puțin ce mi-aș dori eu este să rămânem în câmpul legal, protestele să nu depășească limita interzisă de lege , să nu se admită provocatori și violențe, dar presiunea pe guvernare trebuie să existe și să existe până atunci până când guvernarea va înțelege că trebuie să aibă o reacție adecvată acestei presiuni. Exemple sunt multe, dacă ne uităm la București, prim-ministrul Ponta a demisionat în baza unei situații care a generat moartea unor cetățeni și care poate direct nu ținea de activitatea Guvernului, dar indirect Guvernul a fost responsabil pentru o astfel de stare a lucrurilor într-un anumit domeniu. Noi avem asemenea domenii 100 % unde responsabilitatea Guvernului este foarte mare, iar situația este proastă și Guvernul trebuie să înceapă să muncească în interesul poporului.

Radio Chișinău –   În scurt timp, la sfârșitul lunii martie expiră mandatul Președintelui . Credeți că alegerile prezidențiale vor aduce un nou val de instabilitate?

Eugen Carpov – Eu am impresia că această instabilitate se va menține până la consumarea evenimentului când va fi ales Președintele , pentru că astăzi și protestatarii și partidele care stau în spatele protestatarilor , dar și partidele de opoziție sunt interesați cu toții cum se va finalize procedura de alegere a Președintelui. Referendumul care a fost și solicitat de protestatari pentru alegerea indirect a Președintelui, dar și propus de domnul Candu în ultima fază ține probabil de alegerea celuilalt Președinte peste perioada de 4 ani, iar în martie va trebui ales Președintele în baza Constituției actuale, care spune că Parlamentul alege Președintele. În februarie déjà urmează să fie constituită o comie de alegere a Președintelui și să fie solicitate candidaturi care trebuie să fie sprijinite cu semnătura a cel puțin 15 deputați conform reglementărilor care există astăzi în legislație.Noi nu suntem indiferenți cine ar putea să fie candidatul respectiv , eu mi-aș dori foarte mult să avem un altfel de candidat pe care chiar și PPEM  să poată să îl voteze. Dar asta ar însemna să fie o persoană totalmente integră , un profesionist, un om care să poată să reprezinte cu demnitate Republica Moldova , să fie un mediator între forțele politice interne , să asigure stabilitate și să fie garantul stabilității și dezvoltării Republicii Moldova . Eu nu văd cum un asemenea candidat ar putea să existe fără sprijinul societății civile , fără o aprobare tacită din partea partenerilor internaționali, deci trebuie să avem un candidat, hai să îi spunem în ghilimele perfect, dar nu există perfect, dar să fie unul foarte foarte bun. Și doar atunci și noi am putea avea decizia să îl votăm.
Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică*Știri*Muzică
Meteo Chişinău
27 °C
Cer senin
Umiditate:47 %
Vint:4,6 m/s
Sâm
24 °C
Dum
24 °C
Lun
22 °C
Mar
23 °C
Mie
25 °C

Curs oficial BNM 18 August 2017

MDL RATĂ TREND
EUR 20.8733 -0.0206
USD 17.8435 -0.0122
RON 4.5540 -0.0141
UAH 0.6992 0.0011
RUB 0.3002 0.0006
Arhivă Radio Chișinău